• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Caprele de Cașmir, foarte apreciate pentru producția de lână. De ce nu sunt crescute și în România

    Roxana Dobre – Agrointeligența

    Crescătorii români de capre s-au axat în principal pe rasele de lapte sau carne și mai puțin pe cele “exotice”, pentru fibre, cum ar fi caprele din rasa Cașmir. Acestea sunt o noutate pentru țara noastră însă în țările din Asia, aceste capre sunt crescute pentru blana lor din care se obține celebra lână cașmir, foarte apreciată pentru textura sa, dar și pentru confortul și căldura pe care o oferă.

    Numele rasei de caprine vine de la provincia indiană Kashmir, locul de unde și-ar avea originea acestea capre. În Europa, pasiunea pentru caşmir atinge Franţa în momentul în care, revenind din Egipt, soldaţii lui Napoleon le aduc soţiilor aceste etole orientale. Se spune că o astfel de țesătură a fost oferită de însuți Napoleon soției sale Josephine.

    capra casmir

    Hainele din lâna cașmir sunt luxoase, moi și nu se demodează niciodată. Într-un an, caprele din aceasta rasă produc în jur de 4-5 kilograme de lână de foarte bună calitate.

    Caşmirul provine din stratul care creşte sub primul strat superficial de păr al caprei. Acest păr are o lungime care variază între doi şi şase centimetri şi are o extraordinară capacitate de a izola termic atât de cald cât şi de frig.

    Originare din Asia – crescute mai ales în nordul Chinei (țară care deține în prezent 60% din producția mondială de cașmir), India, Mongolia, Iran, Pakistan și Afgnistan, caprele de Cașmir se adaptează şi unor zone ca Marea Britanie sau Italia, dar acolo nu dezvoltă același tip de păr, cu aceeași finețe.

    Dificultățile de adaptare la clima din zona noastră, dar și posibilitățile limitate de a valorifica producția de păr al caprei de Cașmir au făcut ca în România să nu avem în turme această rasă.

    De precizat că părul de capră Cașmir, acea lână se obţine doar între cel de-al patrulea şi cel de-al şaselea an de viaţă al animalului, iar pentru ”recoltare” există o procedură specială. Stratul de dedesubt al firelor este desprins din rădăcină cu ajutorul unui pieptene special din fier, cu cârlig, iar procedeul poate fi aplicat doar de două ori pe an la circa o lună distanţă.

    O capră produce circa două sute de grame de lână pe an, iar culorile naturale obţinute sunt alb, negru, gri sau maro, puloverele obţinând alte culori prin vopsire.

    Te-ar mai putea interesa

    APIA a început plata subvenției anuale de 100 de euro pe hectar. Termen final: 31 august Fermierul Ilie Chifan produce un chefir artizanal unic pe piață, cu ciuperca tibetană! Satul fără vaci. Mărturia unui antreprenor: „Au trebuit doar 20-30 de ani ca nimeni să nu mai crească animale” APIA – plăți autorizate pentru aproape 10.000 de fermieri. Banii, în conturi de săptămâna viitoare Sorin Moise, senator: ”Ce le pregătește Ministerului Mediului agricultorilor: reducerea cu 50% a pesticidelor și a fertilizanților”

    Ultimele știri

    Fermierul Dacian Sabău a recoltat 7.500 kg/ha la grâu, fără un gram de fosfor aplicat. Ce produs a făcut diferența? Senatorul Sorin Moise a susținut modificările cerute de fermieri în Strategia biodiversității. Amendamentele – votate! Tehnologia care injectează îngrășământul direct la rădăcină. Farmorganix aduce în România utilajele Duport Liquiliser pentru fertilizare de precizie Presiunea asupra Guvernului crește: și industria furajelor cere modificarea Strategiei pentru Biodiversitate Zilele prunului – pe 6 august, la ICDP Pitești-Mărăcineni. Fermierii sunt invitați să descopere cele mai noi soiuri și tehnologii pentru cultura prunului