Să cultivi sau nu cartofi în 2013?
agrointeligenta.ro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Depinde de logistică, experienţă, noroc şi mai ales de ce fac ceilalţi cultivatori.
Fermierii români s-au săturat iar de cartofi şi spun că nu are nici un rost să-i mai cultive, după dezamăgirea de anul trecut. Este o poveste care se repetă la fiecare câţiva ani – de la extazul recoltelor bune sau a preţurilor mari, fermierii trec la agonia bolilor, secetei sau supraproducţiei. Anul acesta, fermierii sunt puşi din nou unei decizii grele – să cultive sau să nu cultive cartofi? Dacă decizia va fi bună depinde de logistică – în principal dacă există sau nu spaţii de depozitare, de experienţa care se adună an de an, de noroc – care vine şi pleacă, dar mai ales de ce fac ceilalţi. După anii cu recolte bune şi sămânţă scumpă, cum a fost 2011, mulţi se înghesuie doar pentru a sfârşi prin a se lupta pe mărunţiş. După recoltele slabe, cei care dau bir cu fugiţii lasă loc pentru o piaţă bună în anul următor. Câţi vor pune anul acesta cartofi, nimeni nu ştie exact. Însă fermierii români intervievaţi de agrointel nu par să aibă mare tragere de inimă.
După un an în care nu şi-au acoperit nici măcar costurile, cultivatorii români nu se mai înghesuie să pună cartofi, ceea ce ar putea conduce la o scădere dramatică a suprafeţelor. Dacă situaţia se va menţine şi în următorii ani, n-ar fi exclus ca marfa românească să devină o raritate şi să cumpărăm cartoful din piaţă la preţ de portocală, susţine Ioan Benea, preşedintele Federaţiei Naţionale „Cartoful” din România.
Seceta din 2012 a redus producţia internă de cartofi cu peste 20% faţă de anul anterior, media la hectar fiind de 8-10 tone pe hectar. Mai mult, şi calitatea cartofilor a fost slabă, spune Benea. Adevărata lovitură a venit însă din partea importurilor – din ţări precum Polonia sau Germania- la preţuri de dumping, adică 10 bani kilogramul, care au ajuns să acopere peste jumătate din consumul intern.
“Dacă marfa din afară ar intra în ţară la preţul real, am putea să ne facem loc şi noi pe piaţă. Când însă cartofii din Polonia intră pe factură la un preţ de 10 bani pe kilogram, nu poate fi vorba în niciun caz de concurenţă loială”, declară Benea.
Producătorii locali vând în prezent cartofii la un preţ de 80 de bani – 1 leu pe kilogram, în timp ce în magazine aceştia pot fi cumpăraţi la preţuri aproape duble. În vară, însă, preţurile au pornit de la 10-20 de bani pe kilogram.
Dacă sectorul nu se va bucura de susţinerea autorităţilor, cultiovatorii autohtoni vor renunţa la cartofi şi se vor orienta spre alte culturi.
“O să ne trezim că va ajunge un kilogram de cartofi să coste 1-2 euro, precum în Occident, iar cartoful, aliment de bază în România, va fi la fel de scump precum o portocolă”, avertizează Benea.
Sămânţă tot mai scumpă
Preşedintele Federaţiei Naţionale „Cartoful” din România susţine că în acest an suprafeţele cultivate cu cartofi vor scădea dramatic, mai ales că producători locali vor fi nevoiţi să apeleze la sămânţă din import, mult mai scumpă decât cea românească, care nici nu prea mai există de altfel. Iar la un preţ de 800 -1.000 de euro pe tona de cartofi de sămânţă (adusă din Germania, Olanda sau Cehia) sunt puţini cultivatori care îşi vor putea permite aceste costuri.
În 2012, cheltuielile pentru înfiinţarea şi întreţinerea unui hectar de cartofi s-au ridicat chiar şi la 20.000 de lei pe hectar, în condiţiile în care preţul de vânzare a pornit de la 10-20 de bani pe kilogramul de cartofi. Chiar şi la o producţie de 20 de tone le hectar, vândută cu 50 de bani pe kilogram, cultivatorii tot nu-şi scot cheltuilelile, susţine Benea.
„Dacă nu se aduceau cantităţi aşa de mari din afară, poate mai recuperam din pierderi”, susţine Benea.
Nici măcar preţurile actuale – 80 de bani sau 1 leu pe kilogram la faţa locului – nu sunt de natură să-i încurajeze pe producători, care în lipsa unor spaţii de depozitare au fost nevoiţi să vândă cartofii intermediarilor.
