Specialiștii DEKALB: cum influenţează fluctuaţiile de temperatură evoluția rapiţei
agrointeligenta.ro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Ȋn ultimii ani, cultura de rapiţă a luat amploare, suprafeţele cultivate cu această plantă crescând de la un sezon la altul, atât în Europa, cât şi în România. Dacă la începutul anilor 2000, suprafaţa cultivată cu rapiţă a fost în jur de 68.000 ha, în 2015, aceasta a ajuns la peste 400.000 ha în România.
Rapița a fost şi este cultura cu cea mai mare rată de profitabilitate/ha. Cererea crescândă pe piaţa din UE, faptul că este o foarte bună premergătoare pentru cultura de grâu şi obţinerea primilor bani în fermă prin valorificarea producţiei de rapiţă, reprezintă câteva din atuurile acestei plante deosebite.
Deoarece s-au înregistrat (deja!) recorduri de temperaturi negative în ţara noastră în data de 3 ianuarie (-16.1°C în Călăraşi şi -13.3°C în Alexandria şi Bucureşti), iar de curând am traversat o perioadă cu ploi abundente şi temperaturi pozitive mai mari de 10°C, rezultând o diferenţă de 26°C între data de 3 ianuarie şi 11 ianuarie, dorim să descriem, pe scurt, statusul culturii până în acest moment şi evoluţia vremii.
Ȋn funcţie de fiecare regiune şi fermă, cultura de rapiţă a intrat bine dezvoltată în iarnă – în majoritatea cazurilor – 80% (regula de aur: 8 frunze, 8 mm diametru colet şi 8 cm lungime rădăcina, cu/fără aplicare regulator), foarte dezvoltată – 10% (peste 10-12 frunze, cu/fără aplicare de regulator de creştere) şi slab dezvoltată – 10% (2-4 frunze, cu/fără aplicare de regulator).
Toamna lungă şi călduroasă a permis o prelungire a epocii de semănat până la sfârşitul lunii septembrie, în partea de vest şi de sud a ţării. Regimul de precipitaţii s-a apropiat de normal, cu unele excepţii, în zona de vest şi est unde s-au înregistrat arii afectate de secetă.
Şi începutul iernii a fost blând, cu temperaturi mai ridicate decât cele normale pentru luna decembrie. Ȋn schimb, regimul de precipitaţii a fost modest, sub normalul perioadei, cantitatea de precipitaţii căzută sub formă de zăpadă fiind nesemnificativă. A nins în partea de est a ţării, dar puţin, de neluat în seamă, fără a oferi un strat protector culturii de rapiţă.
Deci, putem presupune ca luna decembrie nu a provocat pierderi majore în ceea ce priveşte populaţia de plante.
Ȋn schimb, ianuarie a debutat cu temperaturi negative (1-3 ianuarie), înregistrându-se recorduri de valori negative, iar ninsorile au inceput din data 4 ianuarie. Ȋn ţara noastră, minimele înregistrate până în prezent au fost de -16.1°C, în Călăraşi, în data de 3 ianuarie. Pe 5 ianuarie, stratul de zăpadă în zonă era în jur de 11 cm. Din cauza ploilor din a doua săptămână a lunii, startul s-a redus semnificativ în toată ţara. Cultura de rapiţă a fost acoperită cu zăpadă doar în partea de est a ţării. Ȋn intervalul 10-16 ianuarie, la nivelul României s-au înregistrat temperaturi positive, atât ziua, cât şi noaptea, stratul de zăpadă topindu-se în totalitate.
Din data de 17 ianuarie, ninsorile au revenit în est şi sud est, rapiţa aflându-se sub strat protector. Izolat, în unele părţi, zăpada a fost viscolită (sud), cultura de rapiţă ne mai fiind protejată şi expusă astfel la temperaturi negative. Ȋn vest şi nord-est, stratul de zăpadă are dimensiuni reduse (in unele zone, chiar inexistent).
Deoarece la începutul lunii, cultura de rapiţă a fost expusă câteva zile la temperaturi negative, mai mici de -10°C şi fără strat protector de zăpadă, iar în prezent temperaturile sunt din nou scăzute, sub -10°C, (în unele zone fără zăpadă), s-ar putea ivi anumite pierderi.
Iată câteva detalii despre toleranța la frig şi iernare:
Cultura de rapiţă aflată în stadiul ideal de intrare în iarnă (regula 8:8:8) la care s-a aplicat regulator de creştere, poate rezista câteva zile la temperaturi de până la -10-15°C, fără strat de zăpadă; dacă există un strat de 5-10 cm, rapiţa poate rezista până la -25°C.
Putem considera că, atunci când cultura este acoperită cu un strat de 15 cm de zăpadă, chiar dacă în aer temperatura este de -10°C, regimul termic la nivelul solului este mult îmbunătăţit, temperatura apropiindu-se de 0°C.
Ȋn cazul unui sol foarte umed, toleranţa la ger este mult redusă, până la maximum -7-10°C.
Problemele apar când:
– rapiţa intra în iarnă foarte dezvoltată (peste 10 frunze) sau slab dezvoltată (2-4 frunze); fără aplicare de regulator de creştere şi expusă la temperaturi negative de -10°C, pierderile pot fi chiar şi de peste 50%;
– cultura nu este acoperită cu zăpadă şi este expusă la temperaturi negative de -15-25°C, timp de mai multe zile, poate înregistra pierderi de 75% din plante. Prezenţa vântului accentuează efectul negativ al frigului.
Ȋn funcţie de stadiul de dezvoltare a culturii şi de aplicarea regulatorului de creştere sau lipsa acestuia, de evoluţia vremii (acoperirea culturii cu zăpadă), în teren putem întâlni diferite situaţii.
Până în prezent, considerăm că nu s-au înregistrat pierderi semnificative din cauza temperaturilor negative şi a lipsei zăpezii, dar răcirea continuă a vremii alături de fluctuaţiile de temperatură ar putea să diminueze toleranţa la ger a culturii de rapiţă. Deocamdată nu putem prognoza pierderi de plante, totul depinde însă de evoluţia vremii.
Dacă aveţi nevoie de informaţii suplimentare, nu ezitaţi să contactaţi /să le împărtăşiţi cu ehipa DEKALB pentru a găsi soluţia corectă.
