• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Grădina de legume pe 300 de mp, soluția ideală pentru o familie cu copii

    agrointeligenta.ro -

    Plan pentru o grădină de legume pe o suprafață mică, de numai 300 de metri pătrați! Nu vorbim despre afaceri în agricultură, ci despre o suprafață minimă de grădină ce poate asigura legume proaspete unei familii cu 3-4 membri. Planul de cultură este unul simplu, ușor de pus în practică, iar implementarea lui nu presupune un cost mare pentru înființarea grădinii.

    Suprafața de 300 de metri pătrați este suficientă pentru grădina de legume a unei familii, întrucât, potrivit studiilor de specialitate, un fermier amator poate produce până la 2 kilograme de legume pe metru pătrat. Rămâne însă ca aceste recolte să fie cât mai variate pentru a satisface nevoile de consum.

    Gradina de familie cu 300 mp: Terenul trebuie să fie plan

    Pentru amplasarea grădinii familiale se are în vedere un teren cât mai plan, fără denivelări, cu expoziție sudică și sol ușor, ferit de băltiri. Astfel, se recomandă suprafele unde apa freatică este la o adâncime de 2-4 metri și care să aibă un pământ suficient de fertil întrucât cultura de legume necesită un teren bogat în substanțe nutritive, reavăn și cu un conținut ridicat în materie organică.

    Pentru a obține rezultatele pe care le dorim, pentru a ne fi răsplătită munca, solurile mijlocii (nisipo-lutoase) corespund cel mai bine scopului propus. Acest tip de sol este permeabil pentru apă și aer, reține substanțele nutritive și apa. Solurile ușoare (nisipoase) sunt foarte permeabile pentru apă și aer, se încălzesc ușor dar necesită o irigare mai susținută (nu rețin apa), sunt sărace în substanțe nutritive, necesitând un aport mai ridicat de îngrășăminte. Solurile grele nu sunt indicate pentru cultura legumelor deoarece având în compoziția lor mai multă argilă rețin apa și sunt reci.
    În nici un caz nu sunt recomandate pentru obținerea legumelor timpurii, întrucât primăvara se încălzesc mai greu. La aceste tipuri de sol trebuie, în plus, să se asigure cantități mai mari de îngrășăminte organice”, explică inginerii Viorel Rădoi și Valentin Miron într-o lucrare de specialitate.

    Cu o suprafață restrânsă de doar 300 de metri pătrați, cea mai importantă sarcină o reprezintă împărțirea terenului în funcție de nevoile diferitelor culturi de legume. Astfel, legumele mai pretențioase la factorul temperatură vor fi plasate în locurile adăpostite și însorite. ”Vom rezerva o suprafață mică și pentru culturi perene, culturi care rămân mai mulți ani pe aceleași suprafețe (hrean, leuștean, revent, sparanghel etc.)”, mai spun specialiștii.

    Pregătirea terenului – recomandată să se facă în toamnă

    Foarte importantă este și pregătirea terenului, care se recomandă a fi făcută din toamnă, când, cu o cazma, pământul va fi întors pe fâșii. Astfel, în iarnă, prin procesul de îngheț-dezgheț, solul se va mărunți, apa va fi înmagazinată mai bine și materia organică se va descompune. În cazul suprafețelor mai mari, această lucrare poate fi executată cu plugul – o arătură adâncă de 25-30 de centimetri.

    ”Concomitent cu această lucrare se vor administra și îngrășămintele organice și minerale, în funcție de cerințele legumelor cultivate. Îngrășămintele se administrează în următoarele doze: organice (gunoi de grajd bine descompus) 3 kg/m², superfosfat 20-25 g/m², sare potasică 10 g/m². Este important să fie împrăștiate cât mai uniform pe întreaga suprafață și să fie încorporate în sol odată cu efectuarea operațiunii de săpat (desfundatul la cazma), respectiv arătura”, explică ing. Viorel Rădoi.

    Specialistul atrage însă atenția că îngrășămintele organice nu se administrează pe parcele destinate culturilor de mazăre și fasole ca și de morcov, pătrunjel, păstârnac, ceapă. ”În funcție de cantitățile de îngrășăminte organice pe care le avem la dispoziție, prioritate vor avea: castraveții, varza, conopida, tomatele, ardeii, cartofii, dovleceii”.

    Planul pe hârtie pentru grădina de 300 mp cu legume

    Pentru a realiza un plan corect al grădinii de legume, inginerii agronomi ne sfătuiesc să facem măsurători exacte ale suprafeței agricole și să stabilim forma grădinii. Se va realiza apoi o schemă a terenului la o scară de 1:100, adică 1 metru va echivala cu 1 centimetru.

    Pe hârtie, suprafața se va împărți în șase parcele egale de 50 de metri pătrați între care se va trasa o potecă de acces cu lățimea de 1 metru pătrat.

    ”Dupa ce s-a pichetat totul conform schiței și s-a pregătit terenul se purcede la nivelare (cu sapa și grebla), urmărind să se asigure totuși o ușoară pantă terenului”, explică cei doi ingineri.

    Model de plan pentru gradina de legume

    Planul de cultură se întocmește făcând o grupare a speciilor de legume în funcție de cerințele acestora și durata ocupării terenului:
    – plante care ocupă terenul întregul sezon (ardei, vinete, tomate, ceapă, rădăcinoase etc.);
    – plante care ocupă terenul mai puțin de un sezon de cultură;
    – culturi pentru sezonul rece (ceapă și usturoi verde, salată, spanac);
    – culturi pentru sezonul cald (castraveți, dovlecei, fasole de grădină);
    – plante perene, ocupă terenul mai multe sezoane de cultură (leuștean, spre exemplu).


    Te-ar mai putea interesa

    Crestarea pomilor pentru a obține lăstari noi Plantare bujori. Când și cum se plantează bujorii SCDL Buzău a început vânzarea de răsaduri de legume din soiuri românești. Vezi oferta cu prețuri

    Ultimele știri

    Primar acuzat că a luat ilegal subvenții APIA: ”Dau banii înapoi!” Crescătorii de vaci și-au construit propria fabrică de lapte cu ajutorul fondurilor europene Sătenii din mai multe comune au interzis să își mai taie porcii timp de 7 zile