Piedica pusă de UE cooperativelor românești! ”Fermierii nu vor să lase soarta organizației pe mâinile…”
agrointeligenta.ro -
O mare piedică în constituirea coperativelor agricole vine tocmai din legislația europeană, declară europarlamentarul Daniel Buda. Aceasta a anunțat că va cere autorităților europene să clarifice o problemă spinoasă pentru fermierii români, aceea că, în acest moment, deși se discută despre cooperative private, producătorilor li se interzice prin legislația comunitară să lase la conducerea structurii membri ai familiei până la gradul IV.
”Crearea unei cooperative este o ideea care îi atrage tot mai mult pe fermierii români care au înțeles că astfel își salvează afacerea sau doresc să aibă acces la o piață mult mai sigură de desfacere. Marea problemă la înființarea cooperativelor se pare a fi reprezentată însă de meodologia europeană, care stipulează ca managerul specialist care trebuie angajat să se ocupe de cooperative să nu fie rudă mai apropiată de gradul 4 cu cei care înființează cooperativa. Acesta pare a fi unul din pragurile care îi descurajează pe fermieri să se asocieze pentru că nu vor să își lase soarta cooperativei în mâinile unui străin ci doresc ca această formă de asociere să se producă chiar cu persoane apropiate uneori”, declară euroalesul Daniel Buda.
Într-o postare pe contul său de Facebook, politicianul arată că agricultorii joacă un rol economic foarte important în zonele rurale, pe care UE nu-și poate permite să îi piardă.
”În România, avem 3.756.000 de ferme mici (valoare standard sub 8000 euro), care reprezintă 96,7% din totalul exploatațiilor agricole. Participarea la formele asociative în ţara noastră este însă foarte scăzută. Sub 1% din fermierii români fac parte din forme asociative. Spre comparație, în UE media de organizare este de 50%, iar în unele ţări de peste 97%”, spune Daniel Buda.
Aproximativ jumătate din populaţia României care desfăşoară activităţi agricole de subzistenţă se confruntă cu lipsa pieţelor de desfacere. Punerea în comun a resurselor micilor fermieri şi coordonarea unitară a acestora prin asociere i-ar ajuta să obţină accesul mai facil pe pieţele de desfacere. Însă, fără asociere, micilor fermieri li se va reduce cuantumul subvenţiei pe suprafaţă şi li se va diminua mult şansele de a accesa fonduri europene. Din acest an, micii fermieri care se vor asocia vor primi punctaj suplimentar şi vor fi finanţaţi cu prioritate de către ministerul de resort şi Comisia Europeană. Formele de sprijin vor fi mai consistente pentru fermierii care decid să lucreze împreună, atât în producţie, cât şi în colectare, procesare sau desfacere.
”Voi transmite Comisiei Europene o întrebare cu solicitare de răspuns scris, în baza procedurilor parlamentare de care dispun, în care voi cere să mi se comunice care este poziţia Comisiei cu privire la posibilitatea modificării legislaţiei legate de managerul specialist astfel încat acest lucru sa nu mai constituie un obstacol așa cum il apreciază fermierii, câtă vreme vorbim de structuri asociative private şi nu publice. De asemenea, voi solicita Comisiei să îmi comunice care sunt măsurile de încurajare a fermierilor din România să se asocieze, astfel încât gradul de absorbţie a fondurilor europene în agricultură să fie unul ridicat. Asocierea în agricultură reprezintă un subiect care m-a preocupat îndeaproape iar în calitate de membru al Comisiei de Agricultură din Parlamentul European am desfăşurat chiar şi o campanie în regiunea de NV a Transilvaniei, prin care am încurajat fermierii să se asocieze, prezentându-le avantajele financiare şi sociale ale asocierii. România trebuie să conştientizeze că formele asociative constituie una dintre şansele salvării agriculturii”, concluzionează europarlamentarul Daniel Buda.
Foto: Flickr.com
