Carnea de cal nu a ajuns din vina românilor în Anglia
agrointeligenta.ro -
Când şi unde s-a transformat calul în vită? Încrengătura de legături comerciale pare a ascunde mai degrabă o fraudă transfrontalieră şi nu o şmecherie dâmboviţeană
Scandalul cărnii de cal a adus în atenţia întregii Europe industria de procesare din România. Dincolo de tot felul de interese – politice sau economice – , este evident că undeva pe traseu s-a produs o ruptură sau mai bine-zis „o fraudă”, după cum susţine comisarul european Dacian Cioloş, pe un lanţ în care au intervenit mai mulţi jucători, iar marfa s-a plimbat prin mai multe ţări.
Cei mai afectaţi vor fi producătorii locali care riscă să-şi piardă locul pe piaţa comunitară. Dacă străinii arată spre România şi susţin că problema e la noi, producătorii autohtoni susţin că ei lucrează cu „acte în regulă” şi nu este vina lor
Scandal fără documente
Scandalul cărnii de cal a izbucnit vinerea trecută după ce compania Findus a retras din supermarketurile din Marea Britanie unul dintre produsele sale congelate, lasagna de vită, deoarece aceasta nu conţinea carne de vacă, ci de cal. După cum susţine presa internaţională, carnea ar fi provenit de la două abatoare din România. Mai precis, este vorba de abatorul din Braşov deţinut de familia secretarului de stat în Ministerul Agriculturii, Valentin Şoneriu (care a exportat doar carne de cal, nu şi de vită) şi de un abator din Botoşani (furnizor de carne de cal, dar şi de vită), potrivit unor informaţii din Ministerul Agriculturii.
Scandalul cărnii de cal scoate la iveală o mafie internaţionalăAutorităţile române susţin că „nu există niciun indiciu care să confime că etichetarea greşită a avut loc în România”. În plus, este practic imposibil ca după cele patru controale care se fac într-un abator, de la intrarea animalului, până la sigilarea cărnii, să intervină erori. Pe de altă parte, cele două abatoare din România care au exportat carne de cal, au livrat carne în carcasă şi nu tocată. „Problema este unde a ajuns şi cum a fost tranşată. Firma care a tranşat carnea poartă vina”, afirmă Claudiu Frânc, un crescător de vite, medic veterinar de profesie. .
El nu crede că „încurcătura cu carnea de cal” să fi apărut cu girul unor medici veterinari din România – cum a scris presa britanică. Din România, carnea ar fi ajuns în Olanda iar după aceea marfa a fost contractată de o firmă cipriotă. Pe lanţ au intervenit francezii de la Spanghero care au vândut- o către compania Comigel. Acesta este însă momentul în care pare să se rupă firul, mai ales că oficialii Spanghero susţin că ei au cumpărat carne de vită, având ca zonă de origine „Europa”, pe care au vândut-o mai departe. În realitate, spun tot ei, era vorba de carne de cal provenită de la un furnizor român. Nu au precizat însă despre ce firmă era vorba şi nicii nu au arătat documente în acest sens.
Minciunile francezilor
– Carnea de cal a plecat din România în carcasă şi nicidecum tocată. Procesarea a avut loc cel mai probabil în străinătate
– Chiar şi pentru un măcelar fără experienţă nu este greu să vadă diferenţele dintre carnea de cal şi cea de vită. Diferenţele sunt în primul rând de culoare
Indignarea producătorilor
Patronul abatorului din Botoşani se teme că va trece greu peste acest scandal, chiar dacă firma sa are actele în regulă. Compania din Botoşani exportă carne de cal, în stare brută şi nu tocată, în Suedia, Olanda, Polonia şi Bulgaria, dar şi carne de vită în mai multe ţări din UE, însă pe lista partenerilor nu se află niciuna din cele două firme menţionate în scandal (Spanghero şi Findus). Chiar dacă se soluţionează acest caz şi se demonstrează că suntem nevinovaţi, va exista o oarecare reţinere faţă de noi. E ca şi când am primit un par în cap”, spune Iulian Căzăcuţ, patronul Doly-Com.
„Scandalul calului”: Miza politică şi economică
Deşi i-au acuzat pe români, francezii de la Spanghero nu au prezentant până acum niciun document, nici măcar informaţii cu privire la lotul din care a provenit carnea. Chiar şi fără aceste date, autorităţile române au demarat cercetările şi au ajuns la abatoarele din Braşov şi Botoşani care au livrat carne de cal pe piaţa UE.
Pe lista clienţilor nu se numără însă niciuna dintre firmele implicate în scandal, ci companii din Cipru, Polonia sau Bulgaria. Cât despre probleme, acestea ţin mai degrabă de fraudă, decât de siguranţa alimentară, este de părere Dacian Cioloş, comisarul european pentru Agricultură.
„Ce pot să vă spun este că, din elementele pe care le avem, în primul rând nu este o problemă de siguranţă a alimentelor sau o problemă sanitar veterinară. Este o problemă de risc de fraudă, deci de utilizare frauduloasă a cărnii de cal în amestec sau vândută ca şi carne de vită”, a spus Cioloş.
Scandalul pare a fi o încercare de a scoate de pe piaţa europeană, tot mai concurenţială, jucătorii autohtoni. Acesta loveşte în producătorii locali de carne, în special de vită, ale căror exporturi sunt în scădere pe fondul reducerii drastic a efectivelor. Cât despre carnea de cal, cu exporturi de circa 6.000 de tone pe an, România nu contează pe piaţa mondială.
Carnea de vită este în general mai scumpă cu 20% faţă de cea de cal. În ţările mari consumatoare de carne de cal aceasta este una dintre cele mai scumpe sortimente de carne de pe piaţă.
Tabloidele, artileria de luptă a britanicilor
Incidentul falsei lasagna nu a făcut decât să dea apă la moară presei britanice, care desfăşoară de câteva săptămâni o campanie de discreditare a românilor, pe motiv că aceştia vor invada Regatul Unit, imediat după ridicarea restricţiilor de muncă, la finalul anului.
Tabloidele britanice s-au arătat la fel de necruţătoare şi în cazul scandalului „carne de cal”. Reporterii englezi de investigaţii au luat la puricat arhivele publicaţiilor de la noi şi au descoperit că legislaţia a interzis de câţiva ani circulaţia căruţelor trase de măgari pe drumurile din România. Aşa au ajuns jurnaliştii de la The Independent să dea naştere unui scenariu chiar mai abracadabrant: englezii ar fi mâncat măgar şi nu cal.
Publicaţia The Sun a mers chiar mai departe, spunând că animalele ar fi fost infestate cu anemie infecţioasă ecvină, o boală similară cu SIDA la oameni. „Deşi nu reprezintă o ameninţare directă, poate declanşa alte probleme de sănătate. Este răspândită prin înţepături de insecte, sânge, salivă, şi echipament veterinar contaminat”, scrie Jack Losh de la „The Sun”. Losh continuă articolul în aceeaşi notă dramatică, menţionând că „nu există tratament pentru această boală, adesea mortală”.
Trafic cu ajutor de la veterinari
Cireaşa de pe tort este însă presupusa anchetă a lui David Collins, jurnalist pentru Mirror, care relevă că o grupa infracţională numită „Mafia cailor” ar cumpăra cai de la sătenii săraci din Delta Dunării şi Transilvania, cu sume derizorii, între 50 şi 100 de lei.
Potrivit sursei lui Collin, un medic veterinar din Transilvania, membrii grupării sunt mână în mână cu veterinarii, pe care-i mituiesc ca să le facă rost de acte şi să închidă ochii la ilegalităţi. „Totul se întâmplă din cauza sărăciei extreme din România. Am auzit de furnizori francezi, care cumpără carne ieftină de la aceste bande şi o amestecă apoi cu carne de vită, ca nimeni să nu-şi mai dea seama”, ar fi povestit veterinarul român ziarului Mirror.
Calul, tabu la britanici, delicatesă la italieni
Privind prin prisma moştenirii culturale, reacţia britanicilor este cât se poate de normală, spune expertul în alimentaţie, Gheorghe Mencinicopschi. „Pentru ei, calul este un animal nobil. Este ca şi cum şi-ar fi mâncat cel mai bun prieten”, explică specialistul. Altfel stau lucrurile în cazul altor popoare. „În Italia, spre exemplu, carnea de cal este o delicatesă. O găseşte în orice galantar, lângă cea de vită şi bibilică”, mai arată Mencinicopschi.
Potrivit acestuia, din punct de vedere nutriţional, carnea de cal este un aliment extrem de hrănitor, cu puţine calorii (110kcal/100 grame) şi bogat în acizi Omega 3, care se găsesc din plin şi în carnea de iepure.„Britanicii o cumpără ieftin, pentru că nu există cerere, dar la noi s-ar putea să coste ceva. Cine vrea, poate să-şi facă acasă un salam din carne de cal, chiar am o astfel de reţetă”, spune expertul.
Sursa: Evz.ro
