Sărbătoarea celor 40 de mucenici: ziua în care apicultorii scot stupii de la iernat. Ce alte tradiții și obiceiuri agricole se mai țin astăzi!
Roxana Dobre -
Sărbătoarea mucenicilor marchează începutul anului agrar, considerat un hotar între iarnă şi vară, între zilele reci specifice babei Dochia şi vremea călduroasă din zilele Moşilor. De-a lungul timpului, în țara noastră, la sărbătoarea Sfinților 40 de mucenici s-au păstrat mai multe obiceiuri frumoase, creştine, dar şi precreştine. Pentru a fi îmbelşugat, anul agricol care a început, ţăranii păstrează obiceiul să scoată afară plugul, peste care aruncă un ou, un semn al rodirii. În același timp, în multe sate ale ţării în mijlocul curţii se adună gunoiul din ogradă şi din casă, i se dă foc, iar tinerii sar peste flăcările acestui foc pentru a fi protejați de rele şi de boli tot anul. La sfârșitul ritualului, cenuşa este presărată în jurul copacilor şi în grădină. În unele sate preotul face o slujbă de sfinţire a apei. Cu această agheasmă se stropesc plugurile şi toate uneltele agricole.
Chiar dacă preotul nu participă la procesiune, în toate zonele rurale se mai păstrează tradiţia ca ogoarele şi grădinile să fie stropite cu agheasmă, simbolul sănătăţii şi prosperităţii.
Ritualul de dezghețare a pământului pe ogoare şi în grădini
În ziua praznicului, în tradiţia populară se spune că Sfinţii Mucenici se întâlnesc şi iau parte la un ritual de dezgheţare a pământului şi de „ slobozire” a căldurii pe ogoare şi în grădini. Şi în prezent, vârstnicii satelor mai „bat” pământul în această zi cu bâtele spunând: „Intră frig şi ieşi căldură,/ Să ne fie vreme bună/pentru plug şi arătură”. Totodată, prin această acţiune magică, bătrânii înarmaţi cu bâte sau cu maiuri vor să trezească forţele adormite ale pământului. De mucenici, stupii de scot de la iernat (retezatul stupilor). Apicultorii scot stupii de la iernat şi îi așează în zone nepoluate, cu multă verdeață și flori, pentru a atrage roiul de albine și a obține o recoltă bogată de miere.
Se păstrează tradiţia celor 40 de pahare
Deseori, bărbaţii respectă obiceiul străvechi de a „bea” 40 de pahare de vin (chiar 44, după tradiţia geto-dacilor, care susţineau că au fost 44 de mucenici). Această tradiţie datează din moşi-strămoşi, când se credea că „ porţia” de 40 sau de 44 de pahare cu vin simbolizează puterea şi vigoarea, pentru că vinul se transformă în timpul anului în sânge şi putere de muncă. Numărul de 40 de pahare se asociază acest ritual pentru morți.
Cine sunt de fapt cei 40 de Mucenici?
Acești mucenici au trăit în vremea imparatului Licinius (308-324), prigonitor al creștinilor. Sfinții 40 de Mucenici erau soldați creștini și făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia. Aceștia nu erau doar romani de origine, ci și greci, amestecați cu armeni.
Aflând despre credința lor, Agricola, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se închine idolilor. Deoarece au refuzat, au fost întemnițați timp de opt zile și bătuți cu pietre. Prin semne divine au fost însă întăriți în dreapta credință. După aceste chinuri, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin înghețare, în lacul Sevastiei. La miezul nopții, unul dintre cei 40 de mucenici, a ieșit din apă din cauza gerului. Alergând spre baia caldă, pusă de cei ce slujeau idolilor, a murit. Cei rămași să îndure gerul au început să se roage iar în urma rugăciunii s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a încălzit, gheața s-a topit și 40 de cununi strălucitoare au pogorât asupra mucenicilor. Unul dintre soldații de pază, uimit că în miezul nopții o lumină din cer încălzește apa și că o cunună din cele 40, pogorâte peste mucenici, nu are peste cine să se așeze, s-a aruncat în apă, mărturisind că și el este creștin.
Sărbătoarea creștină a Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia s-a suprapus peste începerea anului agricol tradițional și a generat o sărbatoare tradițională românească, Mucenicii sau Măcinicii. În credință populară în ziua mucenicilor se încheie zilele babelor, lăsând loc zilelor moșilor.
Sursa: crestinortodox.ro
