Cum se cultivă camelina – planta cu care îți poți asigura combustibilul necesar lucrărilor agricole și nutrețul animalelor
agrointeligenta.ro -
În contextul în care seceta se manifestă din ce în ce mai agresiv în România, o cultură mai puțin populară ar putea reprezenta o oportunitate pentru fermieri, mai ales că acestă plantă nu este deloc pretențioasă în ceea ce privește solul sau condițiile meteo. Vorbim despre mai puțin promovata camelină – Camelina Sativa, cea cunoscută mai ales pentru că este folosită ca materie primă în obţinerea kerosenului cu care zboară avioanele.
Camelina este o cultură ce se poate înființa cu costuri mici și se pretează foarte bine şi în agricultura ecologică, asigurând avantajele unei agriculturi durabile pentru fermieri şi diferite industrii prelucrătoare. Introducerea camelinei în asolament este benefică prin reactivarea unor substanţe minerale din sol, fiind recomandată în asolament.
Originară din zona mediteraneană și din Asia Centrală, camelina este o plantă anuală sau hibernantă din genul Brassicaceae, din aceași categorie cu rapița, varza, muștarul sau napul. Florile au patru petale de culoare galbenă, iar frunzele în ramificații abundente au formă de lance, cu vârful ascuțit. Înălțimea unei plante mature variază între 30 și 100 de centimetri. La maturitate tulpina devine lemnoasă. Săculeții în care se găsesc semințele au o formă rotundă, sunt de culoare brună și au mărimea uni bob mic de mazăre.
Poate fi cultivată pe soluri ”marginale”
Camelina are pretenţii reduse la sol şi climă, dar pentru producții ridicate este recomandat un sol cu fertilitate medie și fără buruieni. Camelina poate fi cultivată fără probleme și pe solurile deteriorate sau contaminate. Înființată pe terenuri sterpe, nelucrate sau chiar contaminate ”vindecă” solul, planta fertilizează substratul și-l pregătește pentru culturi mai pretențioase.
Solul trebuie mărunțit înainte de semănat
Pentru însămânțarea camelinei este necesară o mărunțire avansată a terenului pentru că semințele de camelină sunt foarte mici. Operațiunile efectuate înainte de semănare sunt aratul, discuirea și tăvălugirea. Arătura se face la o adâncime de 20-23 cm, dar mărunţirea şi nivelarea terenului trebuie făcută foarte bine (cu combinatorul), tocmai pentru a evita împrăștierea semințelor. Experimentele efectuate în cadrul institutelor de cercetare din România au demonstrat faptul că nu este neapărată nevoie de arătură, fiind suficiente intervenții minimale de dublă discuire și tăvălugire.
La cultura de camelină, perioada de vegetație este foarte scurtă, undeva la 3 luni și nu mai necesită alte lucruri de întreținere a plantelor și solului până la recoltare.
3-4 kilograme de semințe pentru un hectar
În România sunt cultivate soiurile Camelia, un soi românesc de camelină creat la INCDA Fundulea de către profesorul Ion Toncea, șeful Centrului de Cercetare, Inovare și Transfer Tehnologic pentru Agricultura Ecologică. La semințele românești se adaugă soiurile aduse din străinătate CP 202 și CP 204 din Germania și Calena din Austria. Astfel, în funcție de soiul ales, de densitatea de plante și schema de cultură cantitatea de sămânță folosită la hectar poate varia între 3 și 4 kilograme, putând ajunge chiar și la 12 kilograme de sămânță în cazul unor tehnologii mai avansate. În funcţie de condiţiile de cultură, se va asigura o densitate medie de 600-700 (500-900) seminţe viabile pe metru pătrat.
În general, cheltuielile cu înființarea unui hectar de camelină nu ar trebui să depășească 1.000-1.500 de lei, în funcție de sursa semințelor.
Cultura se înființează în toamnă sau primăvară
Perioada scurtă de vegetație a camelinei și rezistența ei la secetă și îngheț permit înființarea culturii atât în toamnă, cât și în primăvară, ceea ce o recomandă atât pentru cultura în rotație, cât și pentru cultura dublă. Pentru a evita împrăștierea semințelor este indicat ca semănatul să se realizeze în zilele fără vânt sau atunci când intensitatea vântului este redusă. Pentru culturile de primăvară este recomandată semănarea cât mai devreme, după 15 martie când vremea permite. Semănarea timpurile impiedică infestarea cu buruieni a terenului. Pentru culturile de toamnă, semănarea trebuie făcută înainte de primele înghețuri, calendaristic vorbim despre sfârșitul lunii octombrie, începutul lunii noiembrie, astfel încât plantele să intre în iarnă cu 4-6 frunze.
În cazul varietății Camelia adâncimea de semănat nu depășește un centimetru, iar pentru a scădea riscurile de îmburuienare, distanța între rândurile de plante ar trebui să fie de 12,5 cm.
Nu necesită erbicidare
Plantele de camelină, prin dezvoltarea lor rapidă, au capacitatea să sufoce buruienile așa că rareori este neceasară erbicidarea culturii. Controlul îmburuienării se poate face prin lucrările solului de pregătire a patului germinativ, precum şi prin erbicidare pe vegetaţie cu Lontrel 300 (0,5 l/ ha) postem., Sultan 50 SC 1,5 l/ha preem. sau postem., Galera 0,3 l/ha postem., Select super 1-1,5 l/ha postem. ş.a. Dacă semănatul camelinei se face toamna târziu sau primăvara devreme, mai ales la densități mari, nu este nevoie de erbicide preemergente. Buruienile perene sau bienale sunt mai greu de controlat la camelina. În general, pe un sol relativ curat de buruieni, camelina nu se erbicidează, în felul acesta cheltuielile de producţie fiind mai mici.
Fertilizarea cu azot și fosfor
Fertilizarea este similară cu ceea a culturii de muştar sau in. Consumul specific este de 12 kg de azot pentru 100 kg seminţe. La semănat se pot aplica, de exemplu, 100 kg/ha îngrăşăminte complexe 16-48-0 (16%N-48%P), în funcţie de fertilitatea solului şi precipitaţii. Nu se recomandă aplicarea de azot în cantitate mai mare de 90 kg s.a./ha. La fertilizarea cu azot, concentraţia de ulei în seminţe scade uşor, dar datorită producţiei de seminţe mai mari la hectar şi producţia totală de ulei este mai mare. Creşterea producţiei de seminţe la fertilizarea cu azot se face mai ales prin numărul mai mare de silicve pe plantă. În schimb pentru creșterea concentrație de ulei în semințe este recomandată fertilizarea cu fosfor. De asemenea, utilizarea fertilizanților crește rezistența la iernare a culturilor înființate în toamnă.
Camelina prezintă rezistență crescută la înnegrire și alternarioză
Dintre boli, la camelina, s-a observat uneori Mucegaiul pufos (Peronospora camelinae), un mucegai alb sau gri pe partea superioară a plantei şi virusului Mozaicul galben „Nap Mozaic” ce se transmite prin semințe. Cu toate acestea, camelina se consideră ca fiind foarte rezistentă la înnegrire (Maculans lepotosphaeria ), ce provoacă pagube însemnate la rapiţa. De asemenea, este tolerantă la alternarioză, Alternaria brassicae, comparativ cu rapița. Puricii de pământ (Phyllotreta cruciferae Goeze), în primăverile calde pot ataca camelina, dar nu fac pagube ca şi la rapiţă. Observaţiile efectuate în mai mulți ani de studii extinse au arătat că pagubele cauzate de boli şi dăunători la camelina au fost foarte reduse, nejustificând măsuri de control a acestora.
8% umiditatea de recoltare a semințelor de camelină
După 90-95 de zile de la semănare camelina este gata pentru recoltare. Perioada oprimă de recoltare este situată la nu mai mult de 7-8 zile din momentul în care silicvele au început să-și schimbe culoarea din verde, în maro închis. Dacă se depășește această perioadă semințele încep să se scuture. Este important de reținut că la recoltare umiditatea trebuie să fie sub 8%. Utilajul folosit la recoltare trebuie să fie adaptat pentru recoltarea de semințe foarte mici. În cazul utilizării unei combine de recoltat neadaptat pierderile estimate sunt de peste 30%.
Producție de 800-2.300 kg/ha
Productivitatea culturii de camelina variază în funcție de momentul însămânțării, utilizarea sau nu a fertilizatorilor, calitatea solului, irigarea sau nu a terenului, utilizarea corectă a erbicidelor. În funcție de acești factori productivitatea culturilor de primăvară sau de toamnă se înscrie între 800-2.300 kg/ha. În cazul culturilor duble, productivitatea la hectar pe teren irigat este de 1.100-1.200 kg/ha, în timp ce cultura dublă pe terenuri neirigate aduce o producție de 500-800 kg/ha.
Pentru ulei, semințele se presează la rece
Pentru obținerea uleiului semințele de camelina sunt presate la rece, iar utilajul folosit poate fi cel utilizat și în cazul semințelor de rapiță. O presă pentru semințe de capacitate redusă care poate procesa 3 kilograme de semințe pe oră, costă în jur de 2.000 de euro. Pentru a procesa cantități mai mari Insititutul Național de Mașini Agricole deține o linie performantă, de concepție proprie pentru extragerea și filtrarea uleiului de camelina. Șroturile rezultate în urma procesului de presare sunt un furaj excelent utilizat în hrana animalelor.
Uleiul de camelina poate fi folosit ca biocombustibil
Semințele de camelină sunt foarte mici, o jumătate de kilogram conține circa 400.000 de semințe. Conținutul de ulei dintr-o sămânță este de 35-38%, ceea ce le face mai eficiente decât semințele de soia, care conțin aproximativ 20% ulei. În uleiul de camelina predomină acizii grași de tipul omega 6 în proporție de 55-56% și omega 3 în proporție de 11-12%.
Camelina se cultivă pentru seminţele sale ce conţin ulei sicativ, cu indicele de iod Ii = 144-155. Uleiul extras din semințele de camelina este limpede, auriu şi poate avea utilizări multiple: de la fabricarea vopselelor și lacurilor, la obţinerea biopolimerilor şi bioplasticelor, adezivilor, în industria farmaceutică (antioxidant), cosmetică (uleiuri de masaj, cosmetice naturale şi produse de aromaterapie), a săpunurilor (săpun de potasiu), sau ca biocombustibil pentru mașinile agricole dotate cu motoare diesel.
Uleiul de camelină poate înlocui motorina
Cu o adaptare simplă realizată după schema inginerului Paul Dobre de la Catedra de Mecanizare de la USAMV București, tractoarele și utilajele cu motoare diesel utilizate în agricultură și nu numai pot fi alimentate cu ulei de camelină.
”Adaptorul presupune printre altele și dotarea cu un rezervor suplimentar de 2-5 litri în care o să fie depozitată motorina, iar în rezervorul cu care este dotat motorul din construcție o să se introducă uleiul vegetal. Motorina servește numai la pornirea motorului, până când uleiul ajunge la temperatura optimă de funcționare a motorului, adică 70-80 de grade, după care alimentarea cu motorină încetează complet. Se mai apelează la motorină la sfârșitul programului de lucru când se face trecerea manuală pe motorină. În ceea ce privește consumul, dacă ținem cont de puterea energetică a uleiului, care este ceva mai mică decât la motorină, am fi tentați să spunem că, consumul este ceva mai mare. Numai că puterea energetică este dată pe kilogramul de combustibil, iar noi când alimentăm ne raportăm la litri de combustibil. Deoarece uleiul vegetal are densitatea mai mare decât motorina, când facem transformarea în litri, consumul este cam același”, a declarat Paul Dobre, profesor la Catedra de Mecanizare din cadrul USAMV București.
2,5 lei costul unui litru de ulei de camelină
Dacă extracția se realizează în unitate proprie, cu instalație proprie costul unui litru de ulei pur de camelină este de 2,5 lei. Folosit ca biocombustibil uleiul vegetal crud nu poluează atmosfera cu oxizi de azot, sulf sau carbon, nu poluează solul și apele de suprafață sau freatice și este biodegradabil. Uleiul de camelina poate fi depozitat mai mult de un an la temperaturi cuprinse între 10 și 30°C fără să se degradeze calitativ. Poate înlocui cu până la 100% motorina utilizată la lucrările agricole.
Simplitatea lucrărilor și costurile reduse de cultivare combinate cu productivitate crescută la hectar și cu numeroasele întrebunițări ale semințelor fac din Camelina sativa o soluție excelentă atât pentru fermieri care vor să-și reducă substanțial costurile cu combustibilul consumat la lucrările agricole, cât și pentru cei care vor să-și diversifice culturile.
