Plata pe înverzire le aduce fermierilor 53,90 euro/ha în plus la subvenție. Ce condiții trebuie să fie respectate pentru încasarea banilor
Roxana Dobre -
Fermierii care respectă bunele practici agricole benefice pentru climă şi mediu cunoscute de agricultori ca plata pe ”înverzire” primesc pentru anul de cerere 2015 o sumă de 53, 90 de euro în plus pe hectar, după cum a declarat recent ministrul agriculturii. Pentru a primi plata pentru înverzire, care reprezintă 30% din plafonul naţional anual, beneficiarii trebuie să respecte anumite condiţii precum diversificarea culturilor, menţinerea păşunilor permanente, prezenţa zonelor de interes ecologic pe suprafaţa agricolă.
Unde se poate aplica plata pe înverzire
Fermierii care au dreptul la plata unică pe suprafaţă aplică în mod obligatoriu pe toate hectarele lor eligibile următoarele practici agricole benefice pentru climă şi mediu:
- Diversificarea culturilor;
- Menţinerea pajiştilor permanente existente;
- Prezenţa unei zone de interes ecologic pe suprafaţa agricolă.
Beneficiază implicit fermierii care practică agricultura ecologică şi deţin document justificativ emis de un organism de certificare şi inspecţie aprobat de MADR, fermierii ale căror exploataţii se află integral sau parţial în zone care fac obiectul Directiva habitate 92/43/CE, Directiva apă 2000/60/CE, Directiva conservare păsări sălbatice 2009/147/CE şi aplică practici agricole benefice pentru climă şi mediu care corespund cu obiectivele acestor directive fermierii care au suprafaţa totală a explotaţiei acoperită cu culturi permanente.
Diversificarea culturilor în teren arabil presupune
-Pentru suprafaţa de teren arabil cuprinsă între 10-30 ha trebuie realizate 2 culturi din care cultura principală (preponderant) < =75% din terenul arabil;
– Pentru suprafaţa de teren arabil de peste 30 ha trebuie realizate 3 culturi din care cultura principală (preponderentă) < =75% din terenul arabil şi principalele două culturi <= 95% din terenul arabil.
Excepţie diversificarea culturilor:
>75% din suprafata arabilă a exploatatiei este pârloagă/iarbă/combinaţii, dacă restul suprafaţei arabile < =30 ha
> 75% din suprafaţa agricolă a exploatatiei este pajişte permanentă, dacă restul suprafeţei arabile <= 30 ha
> 50% este teren arabil nou declarat şi tot terenul arabil este cu altă cultură faţă de anul anterior.
Menţinerea suprafeţei de pajişti permanente: trebuie menţinute suprafeţele de pajişti permanente declarate astfel:
– Interdicţia de a converti/ara suprafeţele de pajişti permanente situate în ariile naturale protejate desemnate în baza legislaţiei naţionale care transpune prevederile Directivei 92/43/CEE din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică şi ale Directivei 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice.
– Proporţia dintre suprafaţa totală cu pajişti permanente şi suprafaţa agricolă totală declarate la APIA, nu trebuie să scadă cu mai mult de 5% faţă de proporţia de referinţă stabilită în anul 2015.
– În cazul în care proporţia de referinţă a scăzut cu peste 5 % la nivel naţional, se instituie obligaţii la nivel de exploataţie de a reconverti terenul în pajişti permanente pentru acei fermieri care au la dispoziţie teren care a fost convertit din teren cu pajişti permanente în teren pentru alte utilizări într-o perioadă din trecut.
Prezenţa unei zone de interes ecologic pe suprafaţa agricolă
Fermierii ale căror exploatații sunt mai mari de 15 ha se asigură că, începând cu anul 2015, minimum 5% din terenul arabil declarat include una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic de mai jos:
-Terase;
-Elemente de peisaj – garduri vii/fâșii împădurite; arbori izolați, arbori în grup/ pâlcuri arbustive din zona de câmpie sau arbori în aliniament; margini de câmp; iazuri; rigole;
-Zone tampon situate pe marginea apelor curgătoare sau stătătoare;
-Zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producție;
-Terenuri agricole împădurite;
-Zone cu strat vegetal;
-Zone cu culturi fixatoare de azot (soia, lucernă, mazăre, fasole, etc.).
În ceea ce priveşte cuantumul sumelor pentru înverzire, Ordonaţa de Urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 prevede: “Art. 21 – Cuantumul plăţii pentru înverzire se stabileşte anual prin hotărâre a Guvernului.”
Pentru a beneficia de plăţile directe prevăzute la art. 1 alin. (2) al Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020, fermierii trebuiesa îndeplineasca condiţiile de la art. 8. alin (1) din acelaşi document:
-Să declare toate parcelele agricole, precum şi zonele de interes ecologic prevăzute la art. 20 alin. (1);”,
-Să prezinte la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor aduse acesteia documentele necesare care dovedesc utilizarea terenului agricol, inclusiv a terenurilor care conţin zone de interes ecologic, precum şi a animalelor. Aceste documente trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată şi trebuie să fie valabile cel puţin până la data de 1 decembrie a anului de cerere;”,
-Să identifice, să declare, să delimiteze şi să localizeze parcelele agricole utilizate în aplicaţia electronică GIS, pusă la dispoziţie de către APIA, care permite prelucrarea datelor spaţiale şi alfanumerice privind suprafeţele declarate, şi să utilizeze datele cadastrale disponibile.”
Atenție! La depunerea cererii, fiecare solicitant bifează schema/schemele, măsura/măsurile pentru care solicită plată în cererea unică de plată. Bifele de solicitare sunt completate în aplicaţia IPA-online în conformitate cu informaţiile completate în Declaraţia de suprafaţă, Declaraţia zone de interes ecologic (ZIE), Calcul pondere culturi pentru diversificarea culturilor.
În lipsa bifei se consideră că solicitantul nu doreşte sprijinul aferent schemei/măsurilor.
