• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Agro-interviul de luni. Andras Szakal, director general AFIR: ”O mare atenţie se acordă în ultima perioadă afacerilor mici şi mijlocii care au rolul de a stabiliza economia”

    agrointeligenta.ro -

    Finele lunii martie va aduce deschiderea noilor sesiuni de depunere a proiectelor pe PNDR 2014-2020, ne spune directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), Andras Szakal, într-un interviu acordat Agrointeligența privind fondurile europene nerambursabile pe care fermierii le pot accesa în acest an. 

    Noile ghiduri. Când vor fi ele finalizate și postate pe site în forma lor finală? Vor fi modificări majore?

    AFIR a publicat pe pagina oficială de internet www.afir.info versiuni consultative ale Ghidului Solicitantului pentru 14 submăsuri de finanțare prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).
    Versiunile consultative includ observațiile formulate în cadrul dezbaterilor publice organizate în luna ianuarie 2016, care au fost identificate ca fiind relevante și au putut astfel să fie incluse în Ghiduri. De asemenea, aceste observații, precum și Ghidurile au fost analizate și consolidate în urma dezbaterilor tehnice organizate în cadrul grupurilor de lucru organizate la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale la care au participat, alături de reprezentanții AFIR și ai Autorității de Management pentru PNDR, partenerii sociali ai AFIR: reprezentanți ai asociațiilor, patronatelor de profil, ai societăților de consultanță și ai instituțiilor sau organizațiilor implicate în derularea fondurilor europene.
    Astfel, sunt disponibile versiunile consultative ale Ghidului Solicitantului pentru submăsuri care au fost deja deschide în sesiunea din 2015 dar și pentru 2 submăsuri (sM) noi din PNDR 2020, ce vor fi lansate pentru prima dată în această sesiune, şi anume sM 16.4 „Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectorul agricol” și sM 16.4a „Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectorul pomicol”.
    Odată cu încheierea acestei etape de consultare publică și dezbateri tehnice, vor fi consolidate Ghidurile Solicitantului și sperăm ca în cel mai scurt timp să putem publica variantele finale a acestor Ghiduri.

    Suntem în martie. Ce submăsuri se deschid în această lună și care sunt bugetele alocate pentru aceste sesiuni?

    Deschiderea sesiunilor de primire de proiecte se va stabili la nivelul Autorităţii de Management pentru PNDR din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
    Noi am dori ca în această lună să deschidem sesiuni de primire a proiectelor, în primul rând pentru submăsurile 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri şi 6.3 Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici.
    În acest moment există un draft al calendarului de lansare al sesiunilor pe care încă se lucrează pentru a-l definitiva. Calendarul final al sesiunilor de depunere va fi stabilit de către Comitetul de Monitorizare pentru PNDR la nivelul MADR şi al Autorităţii de Management pentru PNDR, autoritatea responsabilă pentru stabilirea deschiderii sesiunilor de depunere şi durata acestora, precum şi de alocările anuale pentru fiecare submăsura de investiţie în parte din cadrul PNDR 2014 – 2020.

    Vă întrebăm punctual despre trei măsuri cu mare lipici la proiecte: cea pentru tinerii fermieri, cea pentru fermele mici cu sprijinul de până în 15.000 de euro și submăsura pentru modernizarea fermelor? Când să pregătească fermierii proiectele? Când se vor deschide sesiunile pentru ele?

    Dacă se va merge pe varianta pe care s-a lucrat până acum, vom putea să lansăm spre sfârșitul lunii martie sesiunile de primire a proiectelor pentru submăsurile care au avut căutare anul trecut. Astfel, speram sa deschidem sesiunea de depunere a proiectelor pentru mai multe submăsuri, şi anume pentru Submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, pentru Submăsura 4.1 „Investiții în exploatații agricole” şi pentru Submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”.
    Astfel, înainte de lansarea sesiunilor de depunere, toți cei interesaţi vor putea să consulte pe pagina oficiala a AFIR, www.afir.info, variantele finale ale Ghidului Solicitantului pentru submăsurile lansate şi vor putea să-şi pregătească sau să-şi adapteze proiectele în funcţie de prevederile Ghidurilor

    Până acum, din ce ați văzut că s-a depus pe noul PNDR – ”se aruncă” fermierii la proiecte mari sau le preferă cele mai mici, investiții de zeci de mii de euro, de maximum câteva sute de mii de euro?

    Dacă vorbim de agricultură, vorbim implicit despre dezvoltare rurală şi mai ales despre profitul afacerilor finanţate prin fonduri europene nerambursabile. Aceste afaceri sunt parte din economia României, iar trend-urile valabile la nivel naţional sunt fidel oglindite şi în structura investiţiilor finanţate prin PNDR.
    Spre exemplu, o mare atenţie se acordă în ultima perioadă afacerilor mici şi mijlocii, care au rolul de a stabiliza economia, acţionând ca o plasă de siguranţă economică.
    Parte din aceasta sunt proiectele de investiții ale întreprinderilor mici şi mijloci sprijinite prin PNDR, dar şi culturile pe suprafeţe mici.
    Mai mult decât atât, în condiţiile în care multe dintre culturilor agricole se fac pe suprafeţe mari – care nu sunt accesibile tuturor fermierilor, nici din punct de vedere financiar şi în consecinţă nici din punct de vedere logistic, culturile pe suprafeţe mici pot fi considerate o soluție accesibilă!
    Diferenţa între proiecte mari şi proiecte mici finanţate prin PNDR se face în primul rând prin fişa măsurii: unele submăsuri se adresează marilor fermieri sau autorităţilor publice, altele sunt dedicate micilor fermieri. Solicitări de fonduri pentru sesiunea din 2015 au fost făcute pentru toate submăsurile deschise.
    De altfel, pentru fiecare submăsură exista o alocare financiară diferită, valoarea proiectelor de investiții finanțate fiind diferită de la caz la caz. Nu putem compara valoarea necesara pentru finanțarea unui proiect pe infrastructura cu valoarea unui proiect pentru modernizarea unei exploatației. Tipul beneficiarului este diferit, impactul este diferit însă nici mai mic, nici mai mare, obiectivele specifice sunt diferite. De aceea, nu putem spune că sunt preferate proiectele mici sau cele mari. Nevoia de dezvoltare este aceeaşi atât pentru fermierii mici, cât şi pentru cei mari.

    Pentru a lămuri lucrurile: fondurile europene prin PNDR pot fi accesate pentru start-up-uri? Adică ne întreabă lumea: vreau să îmi fac o fermă de capre cu fonduri europene sau o livadă de nuci. Care sunt cerințele minime pentru a accesa fonduri, chiar și pentru submăsurile cu plafon mic, așa cum e cea pentru fermele mici?

    Prima întrebare la care trebuie să răspundă oricine solicită fonduri europene nerambursabile este dacă investiția pe care vrea să o facă poate fi finanțată cu fonduri europene.
    Ca şi condiţii generale, solicitantul trebuie să se încadreze în categoria beneficiarilor eligibili, iar investiția trebuie să se încadreze în cel puțin unul din tipurile de sprijin prevăzute prin una dintre submăsuri.
    Apoi, depinzând de obiectivele propuse, de dimensiunea exploataţiei şi de suma pe care doreşte să o obţină, potenţialii beneficiari au la dispoziţie mai multe opţiuni.
    Foarte importată este asigurarea sumei pentru cofinanţare proiectului, dacă vorbim despre măsurile care oferă fonduri nerambursabile ca şi procent din valoarea eligibilă a proiectului.
    Ca să merg pe exemplul dumneavoastră, start-up-urile sunt eligibile pe toate submăsurile din PNDR – evident, cele care se adresează beneficiarilor privaţi, însă ca şi submăsură dedicată o întreprindere nou înfiinţată poate accesa sM 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale”. Sprijinul public nerambursabil acordat prin această submăsură este de 50.000 de euro/ proiect, cu posibilitatea majorării sprijinului la valoarea de 70.000 euro/ proiect în cazul activităţilor de producţie, de servicii medicale, sanitar-veterinare şi de agroturism, pe baza unui Plan de Afaceri.
    Pentru a înfiinţa sau a moderniza o livadă de nuci, este important de menţionat faptul că prin PNDR 2020, sectorul pomicol dispune de un subprogram tematic special care are o alocare complet distinctă, de 350 de milioane de euro. Modalitățile de finanțare se realizează prin variante dedicate ale unor submăsuri iar alegerea se face în funcţie de obiectivele propuse şi de dimensiune a exploataţiei. Pe lângă finanţarea prin intermediul submăsurii 4.1a „Investiţii în exploataţii pomicole”, finanţarea acestei culturi se poate face şi prin sumbăsurile 6.1 Sprijin pentru Instalare Tineri Fermieri sau 6.3 – Dezvoltarea Fermelor Mici.
    Ca şi exemplu de nivel de finanțare, intensitatea sprijinului acordat prin sM 4.1a este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile și poate fi majorată până la 90%, însă valoarea finanţării poate ajunge de la 100.000 euro pentru o fermă mică (cu o dimensiune economică de 8.000-11.999 SO) la 1.050.000 € pentru investiţiile care conduc la un lanţ alimentar integrat (producție, procesare, comercializare), la nivelul unei exploatații agricole cu o dimensiune economică mai mare de 250.000 SO.
    Faţă de celelalte măsuri de investiţii din Program, prin submăsura 6.1 se acordă fonduri nerambursabile pentru finanțarea Planul de Afaceri propus de tânărul fermier. Practic, toate cheltuielile propuse prin acest plan de afaceri sunt eligibile, însă maximul fondurilor nerambursabile atinge 50.000 de euro pentru exploatațiile între 30.000 SO și 50.000 SO. Evident, submăsura impune condiţii pentru finanţare, dintre care instalarea pentru prima dată a fermierului în mediul rural, ca şef de exploataţie sau competențe și aptitudini profesionale deţinute în domeniul în care se desfăşoară activitatea.
    În cazul sprijinului financiar acordat pentru dezvoltarea fermelor mici prin submăsura 6.3, obiectivul finanţării nerambursabile este transformarea structurală şi deschiderea spre piaţă a fermelor mici cu potenţial de a deveni întreprinderi agricole viabile, precum şi de a creşte capacitatea de a identifica noi oportunităţi de valorificare a producţiei acestora.
    Sprijinul public nerambursabil se acordă pentru o perioadă de maximum 3 sau 5 ani pentru sectorul pomicol și este de 15.000 de euro, procentul de finanțare nerambursabilă fiind de 100%.
    Ferma de capre se poate finanţa prin SubMăsura 4.1 – Investiții în exploatații agricole sau prin Submăsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri.
    Cerinţele pentru accesare sunt specifice fiecărei submăsuri şi sunt descrise în Ghidul Solicitantului.
    Indiferent de tipul şi cuantumul finanţării alese, succesul proiectului stă în grija beneficiarului pentru afacerea sa!

    Vă gândiți poate să înființați un birou în cadrul sediilor AFIR în care fermierii să primească o minimă informare? Că poate nu îi ajută că vorbesc cu un director de centru, că acel om are și alte responsabilități, dar poate o persoană sau două, dedicate acestei informări ar fi mai de folos. Sau funcționarii să facă cu rândul la acel serviciu, așa toți ar intra și în contact cu beneficiarii, cu realitățile lor.

    Noi avem deja structuri dedicate acestui tip de activitate, atât la nivel central, cât și la nivel regional și județean. Fiecare structură teritorial a AFIR, că vorbim de Oficiile Judeţene sau de Centrele Regionale, au un responsabil pentru relația cu publicul care are în atribuţii să acorde informații privind accesarea fondurilor nerambursabile și implementarea proiectelor – adică o primă orientare şi răspuns efectiv la speţe concrete, dacă vorbim deja de beneficiari. Acestea, e adevarat trebuie să fie întărite aceasta fiind una dintre priorităţile mele, astfel încât să mergem către o primă consiliere – fără a trece însă în partea de consultanță, pentru a evita conflictul de interese. Aceeaşi instituţie care analizează dosarele şi face plăţile pentru proiecte nu poate să acorde consultanță pentru acele proiecte. Nu este nici etic şi nici legal.
    Pe lângă activitatea de relații cu publicul de la nivelul AFIR, Agenția organizează în această perioadă campanii de informare și promovare, precum şi întâlniri în teritoriu cu cei care au accesat sau vor să acceseze fonduri prin PNDR pentru a explica nu doar care sunt oportunităţile de finanţare, ci şi pentru a discuta speţe specifice diferitelor submăsuri.
    Suntem responsabili pentru buna implementare a Programului, asta însemnând atât promovarea acestuia, dar şi explicarea lui aşa încât cei pentru care a fost scris să îl înţeleagă.
    Una din aceste campanii a fost şi cea privind consultare publică pentru a identifica soluții de adaptare și simplificare a cadrului normativ privind accesarea fondurilor europene și implementarea proiectelor finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, desfăşurată în prima parte a acestui an.

    Chiar în această perioadă (martie – aprilie) Oficiile Județene şi Centrele Regionale ale AFIR organizează o serie de evenimente de informare pentru fermieri, menite să le aducă la cunoștința acestora tipurile de fonduri europene disponibile in 2016 pentru agricultură și dezvoltare rurală.
    Până în prezent, sunt prevăzute peste 200 de întâlniri în toată ţara, acesta fiind promovate în special la nivel local.
    De asemenea, sunt în curs de aprobare trei campanii naționale de informare și promovare vizând potențialii beneficiari ai PNDR.
    • Campania LIVADA CU FONDURI EUROPENE – perioada martie – octombrie 2016, vizează promovarea pomiculturii romanești prin campanii mass-media, social media, prin site-ul AFIR si materiale de promovare tipărite, dar şi cu ajutorul conferințelor de presă şi evenimentelor locale.
    • Campania Școala ALTFEL – 18 – 22 aprilie 2016; copii de la scoli generale vor fi duși, în cursul unei zile, în vizite de lucru la o serie de proiecte europene de succes din București şi județele Ilfov şi Giurgiu.
    • Campania SESIUNI DE INFORMARE 2016 PENTRU PNDR – AFIR va organiza, în perioadele martie – aprilie și iulie – august 2016, sesiuni de informare la nivel național, în cadrul unei campanii intitulate „Oportunităţi de finanţare în 2016 prin PNDR”. Astfel, se vor organiza câte 4 conferinţe în fiecare regiune de dezvoltare a ţării. În cadrul acestor conferințe vor fi dezbătute temele: oportunităţi de finanţare prin sesiunea 2016 a PNDR 2020 pentru dezvoltarea durabila a satului românesc; politica agricolă a MADR pe termen scurt şi mediu; prezentarea simplificărilor procedurale şi identificarea și evaluarea condițiilor artificial create în accesarea fondurilor euroepene.

    În ultimele luni nu am mai văzut cazuri de corupție în AFIR? S-a stopat fenomenul odată cu mărirea salariilor în instituție sau e în continuare o tentație pentru astfel de fapte?

    Majorarea salariilor pentru angajații AFIR reflectă în primul rând volumul mare de muncă şi complexitatea activităţilor personalului AFIR. Odată cu reorganizarea Agenţiei, responsabilităţile fiecărui angajat au crescut. Doar un exemplu: personalul din teritoriu face acum autorizarea efectivă a plăţilor, ceea ce înseamnă un grad mai mare de responsabilitate şi un volum mai mare de muncă. În egală măsură, majorarea a reprezentat și o aliniere a salariilor angajațiilor Agenției la cele ale funcționarilor care gestionează fonduri europene la nivel național. .
    În nici un caz lupta anti corupţie nu s-a rezumat la mărirea salariilor, aşa cum un nivel mai mic de salarizare nu a justificat vreodată o faptă de corupţie. Suntem în continuare legaţi de procedurile de lucru care oglindesc cadrul legislativ naţional şi european. AFIR a avut şi are instrumente interne funcţionale pentru a lupta împotriva corupţiei, evident alături de şi în colaborare cu instituţiile europene şi ale statului Român cu atribuţii în domeniu.

    Dumneavoastră ați condus un centru AFIR în Ardeal, unde se spune că lucrurile se fac mai eficient. Cum vi se pare acum situația AFIR văzută din București? Mai neagră, mai roz?

    Faptul că am condus un oficiu judeţean este într-adevăr un avantaj. Ştiam când am preluat funcţia de Director General care este potenţialul Agenţiei şi implicit al oamenilor care lucrează aici.
    De la Bucureşti situaţia s-a văzut cam la fel: obiectivele de performanţă sunt aceleaşi ca şi în teritoriu, se schimbă doar perspectiva.
    Am preluat funcţia într-un moment important pentru Agenţie: sfârşit de 2015, însemnând închiderea PNDR 2007 – 2013 şi finalizarea primului an de implementare al PNDR 2014 – 2020. Încărcătura acestui moment s-a simţit. PNDR 2007 – 2013 trebuia încheiat, iar miza acelui procent de absorbţie este una foarte mare. Apoi, finalizare primei sesiuni a noului Program a însemnat o analiză riguroasă a felului în care beneficiarii au avut acces la această nouă sursă de finanţare.
    Din această perspectivă, problemele de la centru sunt aceleaşi cu cele din teritoriu, însă nicio problemă nu este insurmontabilă.

    Ce schimbări majore v-ați propus să faceți în procesul de absorbție în acest an pe PNDR?

    Am venit în primul rând cu dorința de a aplica soluții concrete la problemele cu care se confruntă în acest moment atât Agenția dar mai ales solicitanții și beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală. În același timp, asumarea funcţiei de Director General este și o provocare, raportându-mă la performanțele înregistrate de Agenţie dar mai ales la rolul pen care trebuie să-l îndeplinească această instituție. Știu că s-au făcut progrese semnificative în gestionarea fondurilor pentru agricultură, iar faptul că absorbția fondurilor europene acordate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 a ajuns la peste 86% absorbție efectivă, este o mărturie a acestui fapt.
    În prima sesiune a PNDR 2020 au fost solicitate fonduri nerambursabile în valoare totală de 1,5 miliarde euro. Pentru anumite tipuri de investiții fondurile disponibile în cadrul sesiunii din 2015 au fost consumate integral (investiții eligibile prin submăsurile 6.2, 6.1, 6.4, sector vegetal și sector ferma de familie ale submăsurii 4.1, precum și componenta infrastructură rutieră a submăsurii 7.2), însă am observat și multe alte sectoare unde nivelul scăzut al solicitărilor poate indica deficiențe în procesul de accesare al fondurilor respective – cu cauze interne sau externe de Agenție – sau o lipsă de atractivitate pentru acel tip de investiții.
    Avem deja o analiză a ceea ce a însemnat acest prim an al PNDR 2020. Ştim unde au fost blocaje, ce nu a funcţionat, dar şi ce a funcţionat şi vă asigur că nu vor exista probleme fără soluţie.
    Pe scurt, s-au modificat deja o serie de proceduri de lucru pentru a simplifica accesarea măsurilor de investiţie. Un exemplu este cel legat de cofinanţare, unde am eliminat obligativitatea blocării de către beneficiar într-un cont special a 50% din valoarea cofinanțării private. Evident, toate aceste modificări vor fi publicate în curând pe site-ul Agenţiei, www.afir.info, şi aduse la cunoştinţa beneficiarilor şi a tuturor celor interesaţi prin toate mijloacele pe care le avem la dispoziţie.


    Te-ar mai putea interesa

    Ce se pune în gropi la plantarea răsadurilor de castraveți Când vine vara – anunțul șefei ANM, Elena Mateescu: Cresc temperaturile! Încrețirea sau răsucirea frunzelor la ardei. Cauze, remedii

    Ultimele știri

    Floarea-soarelui din Siliștea Crucii, județul Dolj, se dezvoltă viguros cu îngrășămintele Fertilland de la Rodbun Semănătorile no-till de la KINZE – în fermele din România prin Dicor Land Paradisul Cireșelor și-a deschis porțile! Vizitatorii pot mânca fructe pe săturate și să își culeagă cireșe pentru acasă