• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Înverzirea, plata ce i-a încurcat pe fermieri! Cine se încadrează pentru a încasa cei 59,1277 de euro/ha?

    Roxana Dobre -

    Plata pe înverzire pentru anul de cerere 2015 se va ridica la circa 59 de euro pe hectar, sumă pe care ar urma să o primească fermierii care îndeplinesc condițiile pentru practicile benefice pentru mediu și climă, așa-zisul ”greening” în termeni vestici. Plata a fost introdusă de abia de anul trecut, anul de cerere 2015, iar banii, care vor aduce fermierilor 30% din valoarea maximă a subvențiilor, pot fi încasați de către aceștia anual până în 2020.

    Însă, fiind un element de noutate, foarte mulți agricultori s-au plâns că vor pierde banii pentru că fie nu au înțeles cum trebuie aplicate regulile, fie nu au putut să le aplice în propriile culturi într-un timp atât de scurt.

    De menționat că fermierii care practică agricultură ecologică nu sunt condiționați cu nimic la plata pentru înverzire iar cei care au întreaga exploatație ocupată cu culturi permanente (vii, livezi) beneficiază implicit de plata  pentru înverzire. Cei care au sub 10 hectare nu au obligații privind diversificarea culturilor iar cei care au sub 15 hectare nu au obligații privind  respectarea ZIE. Dar restul agricultorilor trebuie să respecte 3 practici agricole. Este vorba de la diversificarea culturilor, menținerea suprafețelor de pajiști permanente și protejarea zonelor de interes ecologic (ZIE).

    Ce presupune diversificarea culturilor – nu trebuie respectată de fermierii care au sub 10 hectare

    Prima practică agricolă impusă fermierului se referă la diversificarea culturilor agricole. Aici există 2 variante în funcție de numărul de hectare pe care le lucrează fermierul.

    – Fermierii care au între 10 și 30 de hectare! Aceștia trebuie să înființeze cel puţin două culturi diferite iar cultura principală să acopere maximum 75 % din terenul arabil.

    Exemplu 1a: O exploataţie cu 10 hectare teren arabil (AȘA DA)

    CULTURA PRINCIPALĂ ( Maxim 75 la sută) Cultura secundară de 25 la sută
    Grâu – 7,5 ha Porumb – 2,5 ha

    Cultura principală: 75%, condiţia de diversificare este îndeplinită 

    Exemplu 1b: O exploataţie cu 10 hectare teren arabil (AȘA NU)

    CULTURA PRINCIPALĂ (Maxim 75 la sută) Cultura secundară de 25 la sută
    Grâu – 9 ha Porumb – 1 ha

    Cultura principală: 90%, condiţia de diversificare NU este îndeplinită

    Exemplu 2a: O exploataţie cu 14 hectare teren arabil (AȘA DA)

    CULTURA PRINCIPALĂ Cultura secundară
    Porumb – 8 ha Orz – 6 ha

    Cultura principală: 57.15%, condiţia de diversificare este îndeplinită

    Exemplu 2b: O exploataţie cu 14 hectare teren arabil (AȘA NU)

    CULTURA PRINCIPALĂ Cultura secundară
    Porumb – 11 ha Orz – 3 ha

    Cultura principală: 78.57%, condiţia de diversificare NU este îndeplinită. De ce? Pentru că cultura principală a depășit maximul de 75 %! 

    – Fermierii care au culturi pentru suprafeţele de teren arabil mai mari de 30 hectare! Aceștia trebuie să asigure cel puţin trei culturi diferite dacă utilizează suprafeţe de teren arabil de peste 30 hectare. Cultura preponderentă trebuie să acopere maximum 75 % din terenul arabil, respectiv două culturi preponderente să acopere împreună maximum 95 % din terenul arabil.

    Exemplul 1a: O exploataţie cu 40 hectare teren arabil (AȘA DA)

    Cultura A Cultura B Cultura C
    Porumb – 30 ha Orz – 8 ha Cartof – 2 ha

    Cultura preponderentă A = 30 ha, adică 75 % din terenurile arabile, cele două culturi preponderente A+B = 38 ha adică 95% din totalul terenului arabil, condiţia de diversificare este îndeplinită.

    Exemplul 1b: O exploataţie cu 40 hectare teren arabil (AȘA NU)

    Cultura A Cultura B Cultura C
    Porumb – 30 ha Orz – 9 ha Cartof – 1 ha

    Cultura preponderentă A = 30 ha, adică 75 % din terenurile arabile, cele două culturi preponderente A+B = 39 ha adică 97.5 % din totalul terenului arabil, condiţia de diversificare NU este îndeplinită.

    Exemplul 2a: O exploataţie cu 200 hectare teren arabil (AȘA DA)

    Cultura A Cultura B Cultura C
    Grâu – 120 ha Porumb – 60 ha Orz – 20 ha

    Cultura preponderentă A = 120 ha, adică 60 % din terenurile arabile, cele două culturi preponderente A+B = 180 ha, adică 90% din totalul terenului arabil, condiţia de diversificare este îndeplinită.

    Exemplul 2b: O exploataţie cu 200 hectare teren arabil (AȘA NU)

    Cultura A Cultura B Cultura C
    Grau – 170 ha Porumb – 28 ha Orz – 2 ha

    Cultura preponderentă A = 170 ha, adică 85 % din terenurile arabile, cele două culturi preponderente A+B = 198 ha adică 99% din totalul terenului arabil, condiţia de diversificare NU este îndeplinită.

    ATENȚIE! În situaţia în care suprafaţa de teren arabil este cultivată în proporţie de peste 75% cu iarbă sau alte plante erbacee sau este pârloagă, cultura preponderentă de pe restul suprafeţei arabile trebuie să ocupe maxim 75 % din terenul arabil rămas.

    IARBĂ, PÂRLOAGĂ MINIM 75 LA SUTĂ CULTURA A MAXIM 75 LA SUTĂ DIN RESTUL DE TEREN

    ”Ce trebuie să se înțeleagă? Dacă ai o fermă cu 100 de hectare cultivate cu soia să spunem, nu poți merge în întregime pe  monocultură în fermă, dacă vrei să îndeplinești condiția pentru plata pe înverzire. Adică aici îndeplinești una dintre cerințe și anume zona de interes ecologic, soia fiind printre plantele fixatoare de azot, dar nu îndeplinești condiția de  diversificare a culturilor. Deci să se înțeleagă foarte clar că trebuie să se respecte ambele cerințe, diversificarea culturilor cât și ZIE-pentru fermierii în a căror exploatații terenul arabil este mai mare de 15 ha”, ne-a explicat Ovidiu Săvâșcă, director APIA Mureș.

    Cine face excepție de la diversificarea culturilor?

    Sunt exceptate de la diversificarea culturilor exploataţiile în cazul în care:

    -Întreaga suprafaţă este acoperită cu culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de producţie;

    -Peste 75 % din terenul arabil este utilizat pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee, este teren lăsat pârloagă sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări, cu condiţia ca suprafaţa arabilă care nu face obiectul acestor utilizări să fie de maxim 30 ha;

    -Peste 75 % din suprafaţa agricolă eligibilă este pajişte permanentă, este utilizată pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee sau pentru culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de cultură sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări, cu condiţia ca suprafaţa arabilă care nu face obiectul acestor utilizări să fie de maxim 30 ha;

    -Peste 50 % din suprafaţa arabilă declarată în anul de cerere curent nu a fost declarată de fermier în cererea sa unică de plată din anul anterior şi în cazul în care, pe baza unei comparaţii geospaţiale a parcelelor solicitate în cererea unică de plată din anul curent, se constată că întregul teren este cultivat cu o cultură diferită faţă de cea din anul calendaristic anterior.

    Exemplul 1: o exploataţie cu 80 hectare teren arabil (AȘA DA)

    Pajişte temporară – 65 ha Grâu 15 ha

    Pajişte temporară, A = 65 ha, adică 81,25 % din total suprafaţa arabilă utilizată. Diferenţa de suprafaţă este B = 15 ha < 30 ha, excepţie de la diversificarea culturilor.

    Exemplul: 2 – o exploataţie cu 151 hectare teren arabil (AȘA NU)

    Pajişte temporară – 120 ha Grâu 31 ha

    Pajişte temporară, A = 120 ha, adică 79.5 % din total suprafaţa arabilă utilizată. Diferenţa de suprafaţă este B = 31 ha > 30 ha, NU reprezintă excepţie de la diversificarea culturilor!

    Menținerea pășunilor permanente existente

    Cea de a două practică agicolă impusă fermierilor pentru a primi plata pentru înverzire se referă la menținerea pășunilor permanente existente. În acest caz se aplică interdicția de a converti ori ara suprafețele de pășuni permanente situate în ariile naturale protejate desemnate în baza legislației naționale. Fermierul trebuie să aibă în vedere proporția dintre suprafața totală cu pășuni permanente și suprafața agricolă totală declarate la APIA. Ea nu trebuie să scadă cu mai mult de 5% față de proporția de referință stabilită în anul 2015.

    În cazul în care proporţia de referință a scăzut cu peste 5 % la nivel naţional, se instituie obligaţii la nivel de exploataţie de a reconverti terenul în pășuni permanente. Această prevedere nu se aplică în cazul în care scăderea cu peste 5% provine din împădurire, cu condiţia ca împădurirea să fie compatibilă cu mediul şi să nu includă plantațiile de specii forestiere cu ciclu de producţie scurt, cum sunt cele de brazi de Crăciun sau de arbori cu creştere rapidă pentru producţia de energie.

    Zone de interes ecologic – nu trebuie respectate de fermierii care au sub 15 hectare

    Fermierii ale căror exploatații sunt mai mari de 15 ha trebuie să se asigure că minimum 5% din terenul arabil declarat include una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic. Vorbim aici de: terase, elemente de peisaj cum sunt garduri vii sau fâșii împădurite, arbori izolați, arbori în grup sau pâlcuri arbustive din zona de câmpie sau arbori în aliniament, iazuri, rigole.

    Tot în categoria zonelor de interes ecologic intră şi zonele tampon situate pe marginea apelor curgătoare sau stătătoare, zonele cu specii forestiere cu ciclu scurt de producție, terenuri agricole împădurite, zone cu strat vegetal.

    Ce pot face fermierii dacă aceste zone mai sus menționate nu există pe terenurile lor? Aceștia pot înființa culturi pe 5 la sută din suprafața totală, fixatoare de azot cum sunt cele de soia, lucernă, mazăre, fasole.

    ”În cazul în care aceste zone de interes ecologic nu sunt situate pe terenul arabil al exploatației  sau adiacente terenului arabil al exploatației declarat de fermier și nici nu pot fi identificate din cauza inexistenței practic a acestora în cadrul exploatației, fermierul are posibilitatea înființării de culturi pentru strat vegetal, a se vedea anexa 9  la Ordinul 619/2015- forma curentă–Lista amestecurilor de specii de pentru strat vegetal (culturi verzi) sau  de culturi fixatoare de azot anexa 10 a Ordinului , ambele participând la calculul proporției ZIE cât și la calculul diversificării culturilor”, ne-a mai declarat directorul APIA Mureș.

    Excepţii de la obligația de a declara minim 5% din terenul arabil ca zone de interes ecologic se aplică exploatațiilor:

    -În cazul cărora peste 75 % din terenul arabil este utilizat pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee, este teren lăsat în pârloagă, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări, cu condiţia ca suprafaţa arabilă care nu face obiectul acestor utilizări să nu fie mai mare de 30 de hectare.

    -În cazul cărora peste 75 % din suprafaţa agricolă eligibilă este păşune permanentă, este utilizată pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee sau este cultivată cu culturi aflate sub apă (orez) fie o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de cultură, sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări, cu condiţia ca suprafaţa arabilă care nu face obiectul acestor utilizări să nu fie mai mare de 30 de hectare.

    Fermierii care exploatează suprafeţe de teren arabil mai mici de 15 ha trebuie să declare zone de interes ecologic (terase, zone tampon şi elemente de peisaj) amplasate pe terenul exploataţiei.

    Foto: www.agriland.ie


    Te-ar mai putea interesa

    Doi tineri din București au investit într-o livadă de cireși amari. Au pornit la drum cu un singur pom bătrân Rezultate alegeri europarlamentare 2024. Lista cu noii eurodeputați Ploi, vânt puternic și grindină – alertă meteo emisă de ANM pentru 13 județe

    Ultimele știri

    Alexandru Potor, fost secretar de stat MADR, este noul primar al municipiului Slobozia: “Deschidere totală către fermieri!” Ucraina va impune prețuri minime la exporturile de cereale și oleaginoase Franța, Ucraina și Rusia – ”lovite” de raportul USDA la producțiile la grâu