• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cuba şi Sudan, ultimele ţări intrate în clubul cultivatorilor de plante transgenice

    agrointeligenta.ro

    Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

    Pentru prima dată din 1996, suprafeţele cultivate cu plante modificate genetic (MG) din ţările emergente şi în curs de dezvoltare le depăşesc pe cele din ţările industrializate.
    Cei mai mari cultivatori sunt Brazilia şi Argentina cu circa 60 milioane ha împreună. Cuba şi Sudan sunt ultimele ţări pe lista ţărilor cultivatoare de plante transgenice.

    Conform ultimului raport anual al ISAAA (Serviciul Internaţional pentru Achiziţionarea Aplicaţiilor Agricole Biotehonologice), suprafeţele cultivate cu plante modificate genetic s-au mărit cu 6%, în 2012, ajungând la 170,3 milioane ha.

    Printre ţările emergente care sunt în fruntea eşalonului în domeniul culturilor MG se numără Brazilia, cu o creştere de 21 % faţă de 2011 şi un total de 36,6 milioane ha, urmată de Argentina, cu 23,9 milioane ha, potrivit unui comunicat al EuropaBio (Asociaţia Europeană pentru Bioindustrie).

    Există şi ţări noi care cultivă în prezent plante MG, respectiv Sudan şi Cuba, care au însămânţat astfel de culturi pentru prima dată în 2012.
    Ţările africane care cultivă plante MG în scopuri comerciale sunt Africa de Sud, Burkina Faso, Egiptul şi Sudanul.

    În Europa, un număr de cinci ţări (Spania, Portugalia, Cehia, Slovacia şi România) au cultivat 129 071 ha de porumb biotehnologic Bt, înregistrând o creştere de 13 % faţă de 2011. Cea mai mare majorare se constată în Spania, unde suprafaţa cultivată cu porumb transgenic în 2012 a fost de 116 307 ha.

    „Cifrele noi referitoare la Europa nu sunt o surpriză; impasul legislativ şi politic din Uniunea Europeană nu le permite agricultorilor europeni accesul la o tehnologie care devine un standard curent peste tot în restul lumii”, afirmă Carel du Marchie Sarvaas, directorul departamentului pentru agricultură biotehnologică din cadrul asociaţiei EuropaBio.

    „Ceea ce este important aici este faptul că odată cu ritmul de adoptare din ce în ce mai susţinut al culturilor MG din ţări exportatoare importante ca Brazilia, liderii europeni sunt puşi în faţa necesităţii urgente de a se asigura că producătorii de alimente şi furaje din Europa – care se bazează pe produse biotehnologice importante – pot conta pe nişte proceduri de aprobare eficiente şi fundamentate ştiinţific – un proces care este în momentul de faţă disfuncţional”, spune Carel du Marchie Sarvaas.

    Guvernele din cele două Americi administrează sisteme de autorizare mai eficiente, iar recent, au decis să accelereze acest proces şi mai mult, se arată în comunicatul EuropaBio. Fără o mai bună previzibilitate – printr-un sistem de aprobare care să funcţioneze mai eficient – în Europa, industria alimentară, comercianţii de bunuri alimentare şi crescătorii de animale se vor confrunta cu provocări şi mai mari, în viitor.

    Te-ar mai putea interesa

    Avans APIA 2026. Fermierii care sunt blocați încă la plata primei tranșe din subvenții Dosarul ANT: Ministrul Florin Barbu a votat la Luxemburg ce era deja negociat, de România, în mandatul lui Tanczos Un nou val de ploi. ANM a anunțat care sunt județele unde cantitățile de apă ating 40 litri/mp La 29 de ani, Alex Culda face performanță cu doar 60 de oi, fără credite și fără subvenții Avans APIA 2026. Sumele ce s-au plătit până acum fermierilor ca primă tranșă din subvenții

    Ultimele știri

    Porumbul românesc, „prins” între prețurile mici din Serbia și Ucraina și transportul tot mai scump pe Dunăre La nivelul Uniunii Europene, suprafețele cultivate cu rapiță se reduc cu 5% Banca Mondială: Prețurile cerealelor vor crește în continuare, iar grâul ar putea ajunge la 315 dolari/tonă Alegeri în SUA: Pentru fermieri sunt în joc tarifele vamale, costurile de producție și viitorul Legii Agricole România se pregătește să doboare recordul mondial la plantări de arbori cu ajutorul a 3.000 de voluntari