Cătina Carina, nucul Dacus și aronia Melrom – noutățile cercetătorilor de la Mărăcineni
Roxana Dobre -
Interesul pentru pomicultură este în plină creștere an de an iar cererea pentru material săditor autohton este din ce în ce mai mare. Unul dintre cele mai importante institute de cercetare pomicolă din România, cel de la Mărăcineni, scoate periodic pe piață soiuri noi rezistente dar profitabile.
Pe lângă piața autohtonă, unde rămâne principalul furnizor de material săditor, Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti – Mărăcineni ”atacă” și piața europeană.
”Avem o surpriză plăcută și anume că anul acesta Institutul de la Mărăcineni a plătit taxele pentru înregistrarea a trei portaltoi foarte importanți pentru pomicultura europeană și chiar și cea asiatică. Este vorba despre portaltoiul adaptabil pentru, piersic, cais și prun și anume Apricor pentru cais și Miroper pentru prun. Satisfacția noastră este că testele europene au arătat co portaltoii sunt de valoare ridicată și Institutul a plătit primele taxe pentru drepturile de autor și sperăm ca în viitor să putem valorifica corect pentru industria pomicolă europeană”, ne-a declarat directorul de la Mărăcineni, Mihail Coman.
Cinci portaltoi vor fi lansați în perioada următoare
Potrivit directorului de la Mărăcineni, anul acesta s-a terminat procedura de testare la ISTIS (Institutul de stat pentru înregistrarea și testarea soiurilor) pentru cinci genotipuri pomicole care au fost depuse documentații acum doi ani.
”Vorbim despre doi portaltoi pomicoli pentru speciile sâmburoase, ambii pentru prun, un soi de cătină care se numește Carina și este o populație pe care am selectat-o cu un partener din zona Dealurile Bistriței, un portaltoi de nuc, foarte interesant, pentru care am propus numele de Dacus și un genotip de Aronia care se numește Melrom. Deci cinci noutăți pe care le lansăm dintre care trei portaltoi, ceea ce dovedește interesul pentru această zonă. Momentan am reușit să înființăm doar plantațiile-mamă așa-zisul material de înmulțire pe care urmează să îl producem”, ne-a explicat directorul de la Mărăcineni.
Acesta spune că procedura de scoatere pe piață a unui portaltoi nou nu este una ușoară de aceea efectiv la vânzare va fi disponibil într-un an-doi.
”Începe destul de greoi pornind de la singura plantă care este cea a amelioratorului, sau planta candidat, și apoi prin înmulțire, de exemplu la aronia înmulțim in vitro iar la celelalte specii vegetativ prin butași. Deci, abia acum producem materialul de înmulțire-bază urmând un an sau doi de așteptare pentru așezarea plantațiilor-mamă. După aceea putem să livrăm pentru înmulțire în pepiniere. Dar din păcate nu prea sunt pepiniere care să înmulțească portaltoi vegetativi de sâmburoase iar majoritatea înmulțesc din sâmburi pe cale generativă”, ne-a mai spus Mihail Coman.
Pomii rezistenți dar și productivi, în topul cerințelor pomicultorilor
Pomicultorii cer material săditor rezistent la boli și dăunători dar nu scapă din vedere nici productivitatea.
”Se merge pe rezistență iar liniile genetice care sunt în Institut de peste 50 de ani sunt în continuare folosite pentru ameliorare. Mă refer în special la măr pentru rezistența la rapăn, la păr din păcate nu avem sursă genetică de rezistență ca în cazul rapănului la măr și ne luptăm cu forme tolerante. Pentru prun și nu numai, ducem o luptă acerbă cu un virus care face numai ravagii în toate țările balcanice, este vorba de vărsatul prunului (Plum-pox). Anul acesta este și Congresul Internațional dedicat acestei boli în Europa unde România va fi reprezentată de două echipe, una de la Mărăcineni de virologi și alta de la Bistrița. Este foarte important pentru noi să menținem conexiunea și contactul cu celelalte țări care au probleme cu acest virus. Deci în continuare lucrăm pe rezistență. Iar sigur că pe locul doi este productivitatea”, ne-a dezvăluit directorul de la Mărăcineni.
80% din activitatea de la Mărăcineni se îndreaptă spre cercetare
80% din energie ne-o îndreptăm spre cercetare, așa cum spune legea, ne-a explicat Mihail Coman.
”Obținem un produs intelectual care poate să fie un soi sau un portaltoi, îl plantăm în loturile noastre demonstrative, facem plantațiile-mamă și producem o cantitate cam de 100.000 de pomim 500.000 de căpșuni și zmeur și aproape jumătate de milion de arbuști. Bineînțeles că nu dorim să ne transformăm într-o pepinieră comercială pentru că rolul nostru este altul. Aici chiar aș face un apel mai ales la Ministerul Agriculturii pentru a susține cumva pepinierele pomicole care trebuie să vină la Stațiunile de Cercetare pentru a prelua materialul de înmulțire certificat astfel ca la rândul lor să producă material de calitate. Altfel, uitați-vă ce se întâmplă cu materialul săditor care nu se află în Catalogul Oficial și nu este atras ca fiind eligibil în proiectele europene. Dar pepinierele produc, 3-4 milioane de pomi anual și este păcat ca aceste pepiniere care oricum muncesc să nu aibă cele două componente certificate”, a mai spus Mihail Coman.
