”Iarba dracului” – cultura uitată de fermieri pentru care se plătește o subvenție de 1.400 euro/ha. Cererea este enormă pe piață!

Roxana Dobre - 7 aprilie 2016 12:13

1.597,48 de hectare. Atât mai avem dintr-o cultură care, înainte de 1989, acoperea 35.000 de hectare în toată țara. Din ceea ce era o cultură cu tradiție – cunoscută la sate și ca ”iarba dracului”, s-a ajuns la una de nișă. Profitabilă, însă, dacă luăm în calcul cererea mare de pe piață și faptul că se plătește o subvenție de aproape 1.400 de euro/ha – în mare parte din bani de la bugetul de stat, pentru ca România să continue să mai producă…tutun.

Cultivarea tutunului românesc a cunoscut un declin după ce au cam dispărut fabricile de procesare. Oficial, mai avem una singură care face achiziții de la fermieri, Rom-Ital SRL. Producători încă ar mai fi, stimulați mai ales de subvențiile mari ce se plătesc pentru cultura de tutun. Iar cei care au experiență își găsesc clienți și în afara țării, fabrici dispuse să plătească un preț corect pe un tutun de calitate. Așa apare profitul.

La momentul la care vorbim, județul în care se cultivă cel mai mult tutun este Dolj, cu 691,84 hectare, urmat de Teleorman cu 305, 25 și Mureș cu 97,56.

Județele unde se mai cultivă tutun

Mai avem plantații de tutun exploatate atât prin firme, cât și de persoane fizice, cum este cazul medicului Nicolae Efimov (64 de ani), cel care este și cel mai mare cultivator de tutun pe persoană fizică. Efimov, unul dintre pionierii artroscopiei în România (o intervenție chirurgicală ortopedică, minim invazivă cu scop explorativ), şeful Secției de Ortopedie-Traumatologie în cadrul Spitalului CFR 2 din Bucureşti a acceptat în urmă cu cinci ani provocarea lansată de un prieten şi s-a apucat să cultive tutun. A început cu 20 de hectare în Bărcăneşti, judeţul Ialomiţa, şi ulterior a ajuns la 40 de hectare.

Cei mai mari cultivatori de tutun din România, în funcție de suprafața lucrată

În total, medicul de la CF 2 exploatează 800 de hectare de teren pe care le-a cumpărat în timp, pe când preţurile erau de ”5-10-12 milioane de lei”. În afară de tutun mai cultivă grâu, porumb sau floarea soarelui, dar o face fără temerile specifice agricultorului care trăieşte din acest business.

”Eu am profesia mea. Practic agricultura ca pe un hobby. Doar cei care fac agricultură din dorinţa vădită de căpătuială devin încrâncenaţi. Profiturile din tutun pot depăşi puţin profiturile obţinute din cultura mare, dar cu mult mai multă bătaie de cap. Eu am demonstrat că am putut şi am câştigat şi bani. Este ruşinos, dar adevărul este că agricultura este mai profitabilă decât medicina. Se scot bani buni din agricultură, dovadă fiind şi faptul că în unele zone drumurile au dispărut, pentru că au fost arate”, declara anul trecut Nicolae Efimov pentru Economica.net, mărturisind și că a investit până acum în tutun ”sute de mii de lei noi”.

Investiție de 2.000 de euro la hectar

După informații mai vechi, costurile înființării unui hectar de tutun sunt de 2.000 de euro, iar profitul este de minim 700 de euro. La noi se cultivă cinci tipuri de tutun – Oriental, semi-Oriental, Virginia, Barley, toate cu mare căutare, în special ultimul, apreciat la export. ”Pentru a putea cultiva tutun, trebuie să ai un contract de cultivare şi, prin contract, eşti obligat să predai întreaga producţie. Dacă există cantităţi de tutun nevalorificate, atunci sunt alte cauze care stau la baza acestui fapt – probabil că tutunul respectiv nu a corespuns calitativ şi a fost refuzat la preluare. Noi consumăm 40.000 de tone de tutun pe an şi producem până în 2.000 de tone, ceea ce înseamnă că tot tutunul românesc are loc pe piaţă”, explica la un moment dat Petru Bota, președintele Asociaţiei Organizaţia Profesională pe Filiera Tutun.

Statul plățește subvenție de peste 1300 de euro/hectar anual

Cultivatorii de tutun primesc anual cea mai mare subvenție de la bugetul de stat, respectiv Ajutorul Național Tranzitoriu (ANT4) care, în 2014, a fost de 1.300 de euro pe hectar. Pentru anul trecut suma nu a fost încă făcută publică. În plus, agricultorii care cultivă tutun se încadrează și la plata pe suprafață (SAPS)  79,7392 euro/ha și ANT(1) 19,1942  euro/ha, dar și la cea pentru agro-mediu conform tabelului de mai jos publicat de APIA:

Ce subvenții primesc pe hectar cultivatorii de tutun:

• SAPS 79,7392 euro/ha (se plătește din bani europeni)
• ANT 1 19,1942 euro/ha (se plătește din bugetul de stat)
• ANT 4  1.300 de euro/ha (se plătește din bugetul de stat)
• M 10 (agromediu), Pachetul 4 – Culturi verzi– 130 euro/ha (se plătește din bani europeni)
• M11_S1_P1 Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologică: Pachetul 1 – Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) –293 euro/ha/an;  (se plătește din bani europeni)
• M11_S2_P1 Sprijin pentru menţinerea practicilor de agricultură ecologică: Pachetul 1 –Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) 218 euro/ha/an; (se plătește din bani europeni)

Ce documente trebuie să depună fermierii la APIA pentru anul de cerere 2016

Se acordă ajutor naţional tranzitoriu – ANT 4 pentru suprafaţa cultivată cu tutun, în baza contractelor încheiate între fermieri/grupul de producători şi prim-procesatorii autorizaţi, cu îndeplinirea următoarelor condiţii specifice:

-Fermierul sau grupul de producători trebuie să încheie un contract de cultură cu un prim-procesator, să îl înregistreze la direcţia pentru agricultură judeţeană (DAJ), respectiv a municipiului Bucureşti şi ulterior să îl depună la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA. Contractul trebuie să fie încheiat până la data de 30 aprilie a anului de recoltă şi să fie depus la APIA până cel târziu la data de 30 iunie a anului de recoltă inclusiv;

-Declaraţia de livrare a tutunului livrat până la 2 mai 2017 inclusiv şi 29 mai 2017 inclusiv, cu penalităţile aferente de 1% întârziere pe fiecare zi lucrătoare; declaraţia de livrare se vizează de reprezentantul desemnat al DAJ si, după caz, şi de  grupul de producători, pe baza verificărilor privind respectarea suprafaţei cultivate şi a calităţii culturii; dacă producătorul agricol este membru al unui grup de producători, declaraţia de livrare se vizează şi de grupul în cauză; lipsa vizei/vizelor pe declaraţia de livrare determină neeligibilitate la plată pentru ANT 4 – tutun.

-Suprafeţele solicitate conform cererii unice de plată pe suprafaţă sunt supuse controalelor de către structurile de control ale APIA, cu privire la respectarea suprafeţelor şi culturilor declarate, şi ale MADR, cu privire la lucrările agrotehnice specifice, astfel încât la recoltare să se asigure o densitate medie de cel puţin 2 plante/mp.

-Pentru a beneficia de ANT 4, solicitanţii care nu sunt eligibili pentru acordarea plăţilor directe  au obligaţia să bifeze în cererea unică de plată doar căsuţa pentru ANT 4.