• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • SCHEMA prin care firmele fantomă și-au băgat în conturi zeci de miliarde de lei de la APIA!

    Roxana Dobre -

    Băieții deștepți din energie sunt mici copii pe lângă băieții deștepți din patrimoniul pastoral! Asociațiile de crescători de animale au încasat de-a lungul anilor sume uriașe de bani drept subvenție pentru islazul comunal dar investițiile în pășunea comunală cum ar fi lucrări de întreținere și amenajarea unor adapatori funcționale au fost minime sau inexistente.

    Membrii asociațiilor acuză că banii sunt folosiți de cei de la conducere pentru excursii luxoase, renovarea propriilor case și mașini luxoase. Este și cazul fermierilor din Comuna Bazna, Satul Boian, Județul Sibiu a căror situație a fost prezentată de emisiunea ”Viața Satului„ difuzată de TVR1. „În primul rând că nu există surse de apă pentru animale. S-a forat într-adevăr pentru o sursă de apă dar este folosită de o singură persoană care întâmplător sau nu este și fratele primarului din comună. S-au încasat miliarde și nu s-a făcut nimic, nu știm unde sunt banii că investițiile nu se văd. S-au mai făcut câteva fântâni care cât de cât sunt practicabile. Eu acum doi ani am cărat cu bidoane de 1000 de litri  apă oilor că nu puteam să las animalele să moară de sete în pășune. Setea este foarte rea, este mai rea ca foamea”, a declarat pentru Viața Satului un localnic, membru de asociație.

    Acesta arată cu degetul și către primarul comunei, Lucian Gligor Scumpu, care nu s-a arătat interesat, după cum spune localnicul, de situație investițiilor și lucrărilor de întreținere a islazului. ”Este normal că Asociația a mers anual după adeverința la Primărie pentru a obține banii de la APIA, altfel nu se poate. Era util să întrebe pe președintele de asociație care este starea pășunii, ce s-a făcut cu banii?”, a mai spus fermierul.

    Asociațiile de crescători au  încasat peste 25 de miliarde de lei vechi și nu au făcut nimic cu banii, mai acuză alt fermier din localitate. ”Președintele Asociației și vicepreședintele și-au luat tractoare străine, și-au renovat casele proprii cu banii din subvenții. Într-un singur an au adus 2-3 persoane care au tăiat niște spini de pe islaz și aceasta a fost singura întreținere”, spune agricultorul.

    În 2014, Primăria din Bazna a decis să nu mai închirieze pășunea din localitate iar fără contract de închiriere  Asociațiile nu au mai încasat bani europeni. În același timp, Consiliul Local Bazna a fixat și taxe noi în funcție de numărul de animale, cu cât numărul acestora crește cu atât se mărește și taxa pe cap de animal ajungând la 200 de lei pe cap de bovină dacă efectivele sunt mai mari de 20 de animale. Fermierii s-au trezit cu sute de lei datorii la Primărie, nu le-au plătit și au primit decizie de executare silită. Au câștigat în Instanță dar datoria rămâne de achitat.

    Anii în care Asociațiile nu au investit nimic și-au lăsat ”amprenta” însă pe pășunile din Bazna care acum sunt într-o stare de degradare gravă. ”Dacă banii primiți ar fi fost folosiți la îmbogățirea covorului ierbos, atunci starea pășunilor era alta. Banii se regăsesc în vacanțe de lux, case și mașini. Acolo s-au dus banii pajiștilor românești. Să știți că băieții deștepti din energie sunt mici copii pe lângă băieții deștepți din patrimoniul pastoral. Oameni care nu mișcă un deget și au sute și mii de hectare prin munți și nu se cunoaște absolut nimic în urma lor. Mai mult, ei la rândul lor subînchiriază la niște necăjiți, deci iau de două ori banii, o dată subvenție și o dată taxă la subînchiriere”, a declarat pentru ”Viața Satului” și directorul general al Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Pajişti din Braşov, dr. ing. Teodor Marușca.

    Ce trebuia să facă Asociațiile cu banii din subvenții astfel încât starea pășunilor să nu fie deplorabilă în acest moment? ”În primul rând covorul ierbos trebuia schimbat complet, să facă pajiști semănate, să facă împărțirea pe tarlale, să pășuneze rațional, să aibă în fiecare parcelă umbră pentru că nu trebuie să uităm că avem legi pentru bunăstarea animalelor. Un animal care stă la soare poate să dea o producție cu 25 până la 40 la sută mai mică decât unul care stă la umbră”, a mai spus dr. ing. Teodor Marușca.

    Situația nu îi este străină nici ministrului agriculturii

    Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a declarat recent că fermierii au semnalat la minister că în teritoriu au avut loc tot felul de abuzuri iar banii nu au ajuns în final la fermieri. ”Mi se spune că s-au făcut în anumite zone mari abuzuri. Se pare că au fost asociații care au încasat sumele în numele membrilor care dețin animalele, au folosit banii la diverse acțiuni și ce a mai rămas s-a împărțit la fermieri. Nu cred că este normal ca să permitem un astfel de lucru mai ales că legislația europeană spune clar că trebuie să fie fermier activ cel care depune cererea de plată. Deci nu asociația este fermier activ ci fermierul care este membru al asociației. În anul anterior s-a permis obținerea unei adeverințe contra cost condiționată de asociații. În acest sens s-a ajuns în situația în care pe fiecare colț de sat a răsărit câte o asociație care să dea o astfel de adeverință și care să încaseze banii iarăși în detrimentul producătorilor noștri”, a declarat ministrul.

    Sursa: Viața Satului


    Te-ar mai putea interesa

    Piața cerealelor, din nou sub presiune. Prețuri la zi Ce putem planta lângă sau sub un nuc Plata despăgubirilor de secetă – informații de ultimă oră pentru fermieri

    Ultimele știri

    Recoltarea sfeclei, în toi. Mihaela Neagu, Fabrica Luduș: Sperăm să obținem 45.000-50.000 de tone de zahăr românesc Două sate din România – magnet pentru turiștii din toată lumea! Grup de lucru pentru monitorizarea prețurilor din supermaketuri. Cine face parte din noua structură