Motivul pentru care o parte din fermieri vor rămâne fără subvenție!
Roxana Dobre -
La finele săptămânii trecute, APIA a început să vireze banii din subvenția pe anul 2015. 536.160 de cereri unice erau pregătite pentru plată în sumă totală estimată de 300 milioane euro. Dintre acestea, o primă tranșă de 27.273 cereri, în sumă totală de 13.687.915 euro au fost plătite în cursul zilei de vineri. Singura plată care făcea parte din schemele de ”bază” și pentru care s-a decis la APIA să se mai aștepte este înverzirea.
Plata pe înverzire pentru anul de cerere 2015 se va ridica la circa 59 de euro pe hectar, sumă pe care ar urma să o primească fermierii care îndeplinesc condițiile pentru practicile benefice pentru mediu și climă, așa-zisul ”greening” în termeni vestici. Plata a fost introdusă de abia de anul trecut, anul de cerere 2015, iar banii, care vor aduce fermierilor 30% din valoarea maximă a subvențiilor, pot fi încasați de către aceștia anual până în 2020.
Sunt fermieri care acuză că au fost informați greșit de către funcționarii APIA comunicându-li-se că nu vor fi sancționați de către agenția de plăți datorită unei derogări a CE valabilă pentru anii de cerere 2015 și 2016.
Mulți s-au culcat pe o ureche și nu au respectat regulile impuse de APIA privind diversificarea culturilor, menținerea suprafețelor de pajiști permanente și protejarea zonelor de interes ecologic (ZIE) și au cultivat pământul ca și până acum cu speranța celor 59 de euro/ha în cont. Unde s-a creat confuzia chiar și la nivelul APIA?
”Dacă nu se aplică sancțiuni nu înseamnă că nu trebuie să înființeze culturile. Mulți au confundat, inclusiv funcționari, sancțiunea administrativă cu cea financiară. Au zis, dacă nu mă sancționează nu trebuie să înființez nicio cultură după aceste reguli. Trebuie să facem clar distincția între a nu fi sancționat dar problema este că nu ești plătit pentru aceste suprafețe, deci sunt două chestiuni total diferite. Se confundă sancțiunea cu plata. Pe românește sancțiunea înseamnă că în primii 2 ani, 2015 și 2016, fermierii nu trebuie să dea bani de la ei drept penalizare pentru că nu au respectat aceste reguli de înverzire. Pentru că, după cum se știe potrivit art. 17 din OUG nr. 3/2015, cu modificările şi completările ulterioare, fermierii care au dreptul la plata unică pe suprafaţă aplică în mod OGLIGATORIU pe toate hectarele lor eligibile următoarele practici agricole benefice pentru climă şi mediu: Diversificarea culturilor, Menţinerea pajiştilor permanente existente și Prezenţa unei zone de interes ecologic pe suprafaţa agricolă. Dar problema trebuie pusă pentru drepturile de plată care sunt condiționate clar de cei 5 la sută ZIE și mai departe diversificarea culturilor, etc. Probabil nicio parte din funcționari nu au înțeles anul trecut despre ce este vorba astfel încât să le explice fermierilor ce repercursiuni sunt. Mulți fermieri au spus pe bună dreptate că nu au știut din timp de aceste reguli”, ne-au explicat specialiști ai APIA.
Aşa cum a apărut şi în presă, comisarul european Phil Hogan a precizat în cadrul discursului său de la Forumul ELO (European Landowners Organisation – Organizația Proprietarilor de Terenuri) că, deşi fermierii manifestă reticență în privinţa măsurilor de înverzire, Comisia Europeană le considera prioritare tocmai pentru a proteja și a sprijini dezvoltarea durabilă în sectorul agricol, a precizat într-un răspuns pentru Agrointeligența, directorul APIA, Ioan Merca.
”Uniunea Europeană este pregătită să facă față provocărilor de mediu, iar în ceea ce privește agenda 2030 aceasta trebuie aplicată în mod universal, iar asta înseamnă faptul că angajamentele noastre pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea sustenabilă considerăm necesar ca acestea să se aplice atât în tările intracomunitare, cât și în cele extracomunitare (…) PAC-ul consideră ca prioritare practicile ce duc la o agricultură ecologică (…) În sectorul agricol există probleme sistemice pentru că cei care se ocupă de agricultură nu petrec suficient timp pentru a discuta cu cei care se ocupă de politicile de mediu. Acum suntem pe cale să schimbăm aceste lucruri, am reușit să eliminăm această gândire închisă a fermierilor. Încercăm să ieșim din această abordare și să-i facem pe fermieri să se gândească și la mediu atunci când fac agricultură. (…) Există acțiuni concrete în favoarea țărilor mai puțin dezvoltate. Așa cum am spus este important să producem cantități mari de mâncare pentru a hrăni populația, dar este și mai important felul în care producem hrana. De terenul agricol or să aibă nevoie și generațiile viitoare”, este mesajul Comisarului Phil Hogan.
Vă redăm integral răspunsul APIA în privința plății pe înverzire! ”Plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, denumită şi plata pentru înverzire, se acordă fermierilor care aplică practicile agricole benefice pentru climă şi mediu în funcţie de specificul exploataţiei şi/sau de structura culturilor.
Potrivit art. 28, alin. (3) din Regulamentul delegat (UE) Nr. 640/2014 “în conformitate cu articolul 77 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, sancţiunea administrativă calculată în conformitate cu alineatele (1) şi (2) din prezentul articol nu se aplică în anii de cerere 2015 şi 2016. Sancţiunea administrativă calculată în conformitate cu alineatele (1) şi (2) se împarte la 5 şi se limitează la 20 % din cuantumul plăţii de ecologizare la care ar fi avut dreptul fermierul în cauză în conformitate cu articolul 23 în anul de cerere 2017 şi se împarte la 4 şi se limitează la 25 % din acelaşi cuantum pentru anul de cerere 2018 şi anii următori”.
Pentru nerespectarea cerinţelor privind diversificarea culturilor, păşunile permanente, zonele de interes ecologic, se reduce plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu în funcţie de neconformităţile constatate, potrivit prevederilor art. 24, 25, 26, 27 din Regulamentul delegat (UE) Nr. 640/2014.
Reducerea plăţii de ecologizare în cazul neîndeplinirii cerinţelor privind zonele de interes ecologic(art.26 R640/2014)
(1) Zona de interes ecologic prevăzută la articolul 46 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, denumită în continuare „zona de interes ecologic prevăzută”, se calculează pe baza suprafeţei totale de teren arabil determinate şi incluzând, dacă este aplicabil în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, suprafeţele determinate menţionate la articolul 46 alineatul (2) primul paragraf literele (c), (d), (g) şi (h) din regulamentul respectiv.
(2) Dacă zona de interes ecologic prevăzută depăşeşte zona de interes ecologic determinată prin luarea în calcul a ponderării zonelor de interes ecologic prevăzute la articolul 46 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, suprafaţa de utilizat pentru calcularea plăţii de ecologizare în conformitate cu articolul 23 din prezentul regulament se reduce cu 50 % din suprafaţa totală determinată a terenurilor arabile, care include, dacă este aplicabil în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, suprafeţele determinate menţionate la articolul 46 alineatul (2) primul paragraf literele (c), (d), (g) şi (h) din regulamentul menţionat, înmulţită cu procentajul de diferenţă.
Procentajul de diferenţă menţionat la primul paragraf este ponderea diferenţei dintre zona de interes ecologic prevăzută şi zona de interes ecologic determinată în zona de interes ecologic prevăzută.
(3) Dacă s-a constatat că un beneficiar nu a respectat, timp de trei ani, cerinţele referitoare la zona de interes ecologic descrise în prezentul articol, suprafaţa de utilizat pentru calcularea plăţii de ecologizare pentru anii următori se reduce, în conformitate cu alineatul (2), cu suprafaţa totală de teren arabil determinată, inclusiv, dacă este aplicabil în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, suprafeţele determinate menţionate la articolul 46 alineatul (2) primul paragraf literele (c), (d), (g) şi (h) din regulamentul menţionat, înmulţită cu procentajul de diferenţă.
Foarte important! În sensul celor mai sus menţionate, rezultă că nu se reduce cuantumul la hectar aplicabil acestui tip de plată directă, ci se aplică reduceri de suprafaţă, în funcţie de rezultatele controalelor administrative şi/sau pe teren (dacă cererea a fost selctată la acest tip de control)”.
Până la acest moment, schemele care se autorizează la plată sunt următoarele:
– Schema de plată unică pe suprafaţă în cuantum de 79,73 euro/ha;
– Plata redistributivă:
• primul interval: 1 – 5 ha inclusiv în cuantum de 5,00 euro/ha;
• al doilea interval peste 5 ha și până la 30 ha inclusiv în cuantum de 51,07 euro/ha.
– Plata pentru tinerii fermieri în cuantum de 19,93 euro/ha;
– Plata pentru micii fermieri care au până la 7 ha în cuantum de maxim 1250 euro;
– ANT 1 (Schema de ajutoare naţionale tranzitorii pentru culturi pe teren arabil, decuplată de producţie) în cuantum de 19,19 euro/ha.
Plăţile se efectuează în lei, la cursul de schimb stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2015 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 323 din 01 octombrie 2015, respectiv 4,4176 lei pentru un euro.
Foto: Gorjeanul.ro
