Cercetător: Soiurile româneşti de grâu ar produce şi 10 tone la hectar în Vest, dar la noi merg alte culturi
agrointeligenta.ro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
România nu va putea să aibă niciodată o producţie de grâu ca în ţările occidentale din cauza climei, spune un cercetător român. Am putea pune însă sorg, în loc de porumb, sau mei.
Profesorul Gheorghe Sin, preşedintele Academiei de Știinţe Agricole şi Silvice ”Gheorghe Ionescu – Șişeşti” (ASAS) îi sfătuieşte pe fermieri să se orienteze spre culturi mai rezistente la secetă, un fenomen care se va repeta cel puţin o dată la 3-4 ani. Nu doar că agricultorii vor fi nevoiţi să semene mai devreme, ci şi să coreleze densitatea plantelor cu regimul mai secetos sau să irige, dacă vor să facă faţă secetei, a declarat într-un interviu pentru agrointel preşedintele ASAS.
Rep: De ce în România producţiile de grâu nu se ridică la nivelul celor din UE?
GS: Clima de la noi nu permite obţinerea unor producţii de grâu ca în ţările occidentale. Nici chiar cea mai bună sămânţă nu ajută, din cauza climei. La formarea bobului de grâu, de exemplu, în a adoua jumătate a lunii iunie sunt temperaturi foarte ridicate, iar bobul de grâu este forţat ca într-o perioadă scurtă să maturizeze. În Europa Occidentală, în Germania, Anglia sau Franţa, climatul nu este aşa de arid ca la noi şi bobul se formează pe o perioadă mai lungă de timp, având loc o acumulare a substanţelor în bob pe o perioadă mai îndelungată. Ei nu au arşita de la noi, unde sunt temperaruri de 35 grade Celsius, până la 38 de grade Celsius, umezeala aerului este de asemenea foarte scăzută la noi, iar boabele sunt mai mici. Soiurile noastre pot să producă şi 10 tone de grîu la hectar dacă le ducem acolo. În parcele experimentale, am avut şi noi producţii de 10 tone de grâu la hectar.
Care ar fi producţia normală de grâu pentru un fermier român care respectă tehnologia?
Se pot obţine şapte tone, chiar şi peste şapte tone, cu condiţia să-i dai plantei tot ce trebuie. Trebuie însă să semeni la timp, să faci fertilizarea, dar şi combaterea bolilor .
La porumb, cât se poate obţine la hectar?
Peste 10 tone uşor. Din păcate, circa 40% din micii fermieri nu folosesc sămânţă de calitate, ci porumb din ”pătul”. Oricum, în ultima vreme, a crescut interesul pentru soiurile româneşti atât de porumb, grâu, cât şi de legume. Cel mai bine stăm la grâu, pentru că trei pătrimi din suprafeţe sunt cultivate cu soiuri româneşti. Seminţele aduse din afară trebuie testate la condiţiile de climă pentru România, pentru a nu avea ”surprize”.
În ce măsura agricultura românească este afectată de schimbările climatice?
Fenomenul care se resimte este seceta, mai precis seceta accentuată. La 2-3 ani sau 3-4 ani avem un an secetos şi temperaturi ridicate care persistă mai multe zile. Dacă înainte aveam 2-3 zile cu temperaturi foarte ridicate, acum avem şi câteva săptămâni. Anul trecut, de exemplu, n-a plouat două luni. Condiţiile climatice de la noi pot fi comparate cu cele din Italia, Spania, sudul Frantei, în general cu ţările din sudul Europei.
Rep: Ce strategie trebuie să adopte fermierii în aceste condiţii?
Agricultorii trebuie să caute soiuri mai rezistente, tolerante la secetă sau să înlocuiască unele culturi cu altele mai rezistente la secetă. De exemplu, porumbul poate fi înlocuit cu sorg. O altă plante rezistentă la secetă este meiul, folosit in hrana păsărilor. Trebuie să ne uităm şi la tehnologiile de cultură, va trebui să semănăm mai devreme, să corelăm densitatea plantelor cu regimul mai secetos şi să extindem suprafeţele irigate.
