Care e motivul pentru care aşa-zisele legume româneşti și-au pierdut gustul? ”Seminţele hibride vin la pachet cu pesticide”
agrointeligenta.ro -
Sunt roșii care arată ca pe vremea bunicii dar, la gust, aduc a cele olandeze: adică sunt fade, fără acea aciditate care te ciupea de limbă când mușcai din tomată ca dintr-un măr, pe fugă, direct în grădina de la țară. Ce s-a întâmplat cu legumele noastre care, deși sunt crescute în aceleași locuri, acum au cu totul alt gust sau, mai corect, spus, și-au pierdut gustul?
Ceea ce noi cumpărăm din piață sunt legume obținute din hibrizi. Cam aceiași pe care îi găsim în supermarketuri. Astfel, chiar dacă este cultivată în România, de multe ori o roşie poate fi pe nedrept numită „un soi tradiţional românesc“, în cazul în care sămânţa care a produs-o nu este una tradiţională, ci este hibridă. O astfel de sămânţă poate îndeplini standardele Uniunii Europene (standarde impuse chiar pentru acordarea de subvenţii), dar calitatea viitoarei roşii scade în mod evident.
Asociaţia clujeană Eco Ruralis îşi propune, printr-un proiect coordonat de Ramona Duminicioiu, să „salveze“ legumele, prin păstrarea seminţelor tradiţionale, a semințelor țărănești. „Seminţele ţărăneşti sunt rezistente la condiţii de mediu vitrege, boli şi dăunători. Producţia obţinută din seminţele ţărăneşti este de calitate superioară, mult mai nutritivă, mai ieftină şi mai productivă, decât ce se obţine din hibrizi şi seminţe tehnologice. Şi în plus, aceste legume au gust“, arată ONG-ista.
Legumele din supermarketuri care arată foarte bine, dar nu au niciun gust, au fost obţinute, cel mai probabil, din seminţe hibride, termen care nu e sinonim cu seminţele modificate genetic, în UE folosirea acestora din urmă fiind interzisă cu mici excepţii.
„Seminţele hibride au fost obţinute prin selecţii repetate, la fel cum fac agricultorii, dar ca criteriu de selecţie a fost, în primul rând, productivitatea, nimeni nu a a avut grijă de calitate, iar productivitatea se poate face doar cu îngrăşământ chimic“, susţine Silvia Străjeru, directoarea Băncii de Resurse Genetice Vegetale din Suceava, o structură din cadrul Laboratorului Central pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor, Bucureşti, care are ca responsabilitate conservarea în condiţii de siguranţă a biodiversităţii vegetale.
Cercetătoare spune fără echivoc: „Legumele din seminţe tradiţionale sunt mai sănătoase pentru că provin dintr-un sistem agricol tradiţional care nu foloseşte pesticide sau fertilizatori chimici. Sunt forme robuste adaptate în mai multe generaţii cultivate an de an de ţăranii noştri. Legumele care sunt acum la noi în supermarketuri sunt legume pe care alţii le aruncă şi le cumpărăm noi“.
Lucian Cuibus, doctor în ştiinţe şi tehnologii agroalimentare la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, lucrează cu Asociaţia pentru Susţinerea Agriculturii Ţărăneşti (ASAT) pentru a implementa un sistem de economie alternativă care pune în legătură directă fermierii cu consumatorii finali. „Nu s-a demonstrat că alimentaţia cu legume hibride ar fi nocivă. Sunt cercetări pe loturi mici, dar nu se poate trage o concluzie, mai ales că efectele nocive se manifestă în timp. Pentru a vedea ce efecte are acumularea de pesticide în organism e nevoie de între 10 şi 30 de ani şi abia apoi vedem efectele secundare“, spune Lucian Cuibus.
Termeni precum pesticide şi ierbicide apar însă întodeauna atunci când vorbim despre legumele hibride. „Prin sistemul de subvenţii (sprijinul cuplat pentru cultura de legume care presupune folosirea semințelor certificate – n.r), fermierul e obligat să cumpere seminţe hibride plus pesticide şi ierbicide. Acestea sunt astfel concepute să vină la pachet. În aceste condiţii, am putea extrapola şi să afirmăm că legumele hibride nu sunt sănătoase, însă nu ar fi decât o supoziţie fără cercetări în acest sens“, arată Cuibus.
Cercetătorul mai spune că, deşi nu poate declara că legumele hibride sunt neapărat nocive, cu siguranţă poate spune că legumele ţărăneşti sunt mai sănătoase şi mai gustoase. „Legumele hibride nu au gust pentru că au fost astfel concepute ca să crească forţat, s-a urmărit acumularea de apă rapidă şi în cantitate mare pentru a creşte productivitatea şi profitul. S-a pus accent pe aspect şi pe mărime. Fructele de pădure sălbatice au, de exemplu, mai mulţi compuşi polifenolici antioxidanţi decât cele din producţia de cultură. De aici gustul şi calităţile nutrivite superioare. Acest lucru este valabil, în principiu, la toate legumele“, explică cercetătorul.
