Fermierii acuză: Mafia consultanţilor ne vămuieşte de 30% din fondurile europene
agrointeligenta.ro -
La distribuirea banilor europeni pentru agricultură încă funcţionează sistemul feudal.
Punerea pe picioare a unei afaceri cu fonduri europene în agricultură este teribil de complicată, spun fermierii. De vină ar fi lipsa unui sistem eficient de absobţie a fondurilor, care favorizează mai mult consultanţii şi selecţia defectuoasă a proiectelor.
De asemenea, agricultorii acuză şi ”feudalizarea” fondurilor europene, dirijate către clientela politică.
„Accesarea fondurilor europene este o utopie pentru fermierii români. La cum arată sistemul acum, ai nevoie de foarte mulţi bani pentru a te gândi să accesezi fonduri UE. În Spania, de exemplu, lucrurile stau cu totul altfel. Ei au nişte proiecte standard pentru micii fermieri. Venea omul şi zicea: am cinci hectare de teren şi o vacă. La ce proiect m-aş putea încadra? Și autoritatea de acolo îi făcea toate actele pe loc, nu trebuia să mai alerge pe la zeci de instituţii pentru tot felul de documente”, a declarat pentru Agrointel Daniel Ciobanu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Bacău.
La noi, în schimb, s-a dezvoltat, în timp, o adevărată industrie a consultanţei pentru accesarea de fonduri europene, care a denaturat chiar scopul programelor europene pentru agricultură.
”La noi, fermierul este obligat să alerge pe la instituţiile statului pentru tot felul de documente iar apoi să scoată bani din buzunar pentru consultanţi. Există deja o adevărată castă a consultanţilor, o adevărată industrie, dezvoltată tocmai pentru că statul a refuzat să se implice în simplificarea procedurilor. Am ridicat această problemă la o conferinţă şi imediat mi-a sărit în cap un consultant pe proiecte europene. Mi-a zis apoi că are 60-70 de angajaţi şi că face proiecte pe bandă rulantă. Consultanţii, nu fermierii sunt adevăraţii beneficiari ai fondurilor europene pentru că percep comisioane de până la 30% din valoarea proiectului”, adaugă Ciobanu.
Pe lângă deficienţele legate de consultanţă, există grave disfuncţionalităţi şi la selecţia proiectelor.
”Fondurile europene sunt câştigate mereu cam de aceeaşi în fiecare judeţ. Multe dosare sunt declarate neeligibile, chiar dacă rămân bani. Nu există un sistem de monitorizare a celor care îşi fac treaba defectuos sau cu rea-voinţă”, a mai spus Ciobanu.
Agricultorii susţin că fondurile europene nu pot fi accesate de fermierii de dimeniune mică sau medie, ci doar de marii fermieri care deţin complexe integrate, au conexiuni politice şi accesează alte linii de finanţare.
”Fondurile europene nu pot fi accesate de fermierii mici sau medii. Este o iluzie. Începi să demarezi proiectul 1-2 ani iar apoi constaţi că nicio bancă nu-ţi finanţează partea ta de 20-30%. Apoi, consultantul trebuie plătit chiar dacă tu nu ai certitudinea că proiectul este eligibil. Clauzele de eligibilitate se schimbă mereu. De exemplu, îţi cer instalaţii de udare, chiar dacă nu există sistem de irigaţii în zonă. Sau, îţi cer moară chiar dacă proiectul tău n-are legătură cu producţia finală. Eu nu conosc cazuri de fermieri mici care să fi avut succes cu fondurile europene”, a declarat pentru Agrointel, Ion Mănăilă, preşedintele Asociaţiei de Marketing şi Consultanţă Agricolă ”ASOMAR” Teleorman.
Au existat, de asemenea, grave deficienţe şi în alocarea fondurilor europene pentru programele de modernizare iniţiate de primăriile de la sate, potrivit fermierilor. De exemplu, în martie 2011, primăriile din ţară aveau depuse proiecte totale în valoare de 7,5 miliarde de euro. Numai că acestora nu li s-a spus de la început că fondurile alocate acestui program sunt de doar 1,4 miliarde de euro iar autorităţile au continuat să primească dosare. Rezultatul: proiecte în valoare de 6 miliarde de euro aruncate la coş. Asta înseamnă minim 600 de milioane de euro care s-au dus pe consultanţi şi avizări.
Oficialii Băncii Naţionale a României au atras recent atenţia asupra pericolului ”feudalizării” fondurilor europene în România, prin crearea unor adevărate filiere prin care autorităţile judeţene dirijează aceşti bani către clientela politică.
Fermierii români s-au plâns nu o dată de lipsa de finanţare – subvenţia la o treime faţă de fermierii din vest, lipsa creditării din partea băncilor, imposibilitatea accesării fondurilor europene, etc, lucruri care îi pun în imposibilitatea de a concura de la egal la egal cu agricultorii din vest. În condiţiile în care peste 80% dintre fermieri apelează la credite-furnizor pentru efectuarea lucărilor agricole curente, nu este de mirare că asistăm la un proces accelerat de vânzare a terenurilor către străini, sprijiniţi puternic de sistemul bancar din ţara de origine şi de politicile coerente de încurajare a achiziţiei de terenuri înafara graniţelor, susţinute de statele lor.
