Tufa din care se fac măturile mai foloseşte la biogaz sau ca furaj şi aduce profit pe timp de secetă
agrointeligenta.ro -
Preconizata intrare în funcţiune a mai multor fabrici de biogaz şi cererea mare de furaje îi îndreaptă pe agricultori spre culturi precum sorgul. În 2 ani, suprafeţele au crescut de peste zece ori.
Condiţiile climatice dificile din ultima vreme îi fac pe agricultori să se uite şi spre alte culturi decât cele considerate clasice. Aşa se face că specialiştii vorbesc tot mai mult despre sorg ca fiind o alternativă la porumb – de altfel este supranumit „porumbul rezistent la secetă” – mai ales că se comportă foarte bine la secetă, producţiile sunt mari şi se poate cultiva chiar pe terenuri mai slabe.
Cât despre cerere, există interes mare atât din partea crescătorilor de animale, cât şi din partea fabricilor de biogaz, mai ales că în următorii ani urmează să intre în funcţiune mai multe astfel de unităţi, în special în partea de Vest a ţării. Unul dintre motivele acestei dezvoltări este şi directiva UE conform căreia energiile regenerabile trebuie să reprezinte 20% din consumul total de energie în 2020.
Se caută sorg pentru biogaz la Carei
Ioan Borbei, un fermier din judeţul Satu Mare, este un fel de ”pionier”, cum îi place să spună, în domeniu. A fost printre primii agricultori care au cultivat sorg în România, chiar dacă nu pe cont propriu, ci pentru Agromec Cămin, o localitate situată la câţiva kilometri de Carei (judeţul Satu-Mare). Acţionarii companiei au luat decizia de a cultiva sorg deoarece grupul din care face parte Agromec are planificată o investiţie într-o fabrică de biogaz.
Primele câmpuri au fost înfiinţate în 2011 – 200 ha de sorg pentru biogaz, suprafaţă mărită la 300 ha în 2012. Borbei spune că deşi a fost secetă, sorgul s-a comportat ”foarte bine”. Producţia la hectar a fost de circa 58 de tone de sorg siloz, cam cât se obţine şi la porumb. Chiar dacă fabrica de biogaz nu a fost dată încă în funcţiune, sorgul şi-a găsit întrebuinţare, existând cerere din partea crescătorilor de animale, povesteşte Borbei. Acesta spune că silozul din sorg este foarte bun pentru hrana animalelor, iar crescătorii trebuie să ia în calcul această variantă pentru viitor.
Principalele avantaje ale acestei plante sunt rezistenţa la secetă, producţiile mari, dar şi faptul că poate ”valorifica” mai bine terenurile slabe.
În ultima vreme, există un interes în creştere pentru sorg printre agricultorii din zona Carei, povesteşte Borbei, mai ales că urmează să intre în funcţiune două fabrici de biogaz în regiune.
În prezent, suprafeţele cultivate cu sorg (sorg pentru biogaz şi sorg pentru boabe, folosit pentru hrana animalelor- n.r. ) în România se ridică la peste 35.000 ha, faţă de câteva mii în 2010, potrivit estimărilor din piaţă.
Un fost mecanic de avion cultivă sorg la Ciorogârla
Laurenţiu Dumitru face agricultură doar de câţiva ani, însă acest lucru nu l-a împiedicat să se orienteze spre o cultură de care mulţi fermieri locali nici măcar n-au auzit. Fostul mecanic de avioane a arendat în urmă cu câţiva ani câteva sute de hectare la km 23 pe autostrada Bucureşti – Piteşti.
Cultivă aici orz, grâu, porumb, floarea soarelui, orzoaică, şi mai nou sorg. Mai precis, 2012 a fost primul an în care a luat decizia să cultive sorg, ”pentru că are o suprafaţă mică şi trebuie să facă rotaţia culturilor”. La cultura de sorg, plantele premergătoare sunt cereale păioase, porumb şi floarea soarelui. Plantele următoare sunt mazăre, porumb, floarea soarelui sau fasole.
Nu în ultimul rând, ”sorgul nu se fură”, glumeşte Dumitru. În 2012, suprafaţa cultivată a fost de 100 ha, producţia variind între 2 şi 6 tone la hectar, în funcţie de parcelă, pentru că multe terenuri au fost nelucrate mulţi ani. Oricum, producţiile au fost mai bune decât la porumb, pentru care 2012 a fost un an foarte slab. De altfel, producţia a fost compromisă în mare parte la nivel naţional.
Un avantaj este şi faptul sorgul se cultivă mai târziu (mai-iunie), ceea ce permite efectuarea lucrărilor eşalonat. Recoltatul se face cu combina de grâu, mai spune Dumitru.
Fostul mecanic de avioane se gândeşte să mărească suprafaţa cu sorg, în viitor, însă deocamdată este ”condiţionat” de rotaţia culturilor.
La ce este bun sorgul
Sorgul este a cincea cea mai importantă cereala cultivată în lume (circa 42 milioane de hectare), cei mai mari producători fiind SUA, India, Nigeria, Australia si Argentina.
● boabele de sorg se folosesc direct în alimentaţia oamenilor în unele zone din Africa şi Asia, dar şi în industrie pentru extragerea amidonului şi alcoolului;
● cu o valoare nutritivă apropiată porumbului, boabele de sorg au o largă întrebuinţare în alimentaţia taurinelor la îngrăşat şi a păsărilor;
● fânul de sorg este superior calitativ celui de porumb, deoarece conţine cantităţi mari de săruri de calciu, fosfor şi caroten;
● sub formă de siloz sorgul are aceeaşi valoare ca şi porumbul siloz şi se însilozează foarte uşor datorită conţinutului ridicat de hidraţi de carbon;
