Invazia lăcustelor – Bumbacul egiptean, lovit de o plagă „biblică”
agrointeligenta.ro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Culturile din Egipt sînt ameninţate de stoluri de lăcuste, un fenomen natural ale cărui efecte sînt aproape imposibil de limitat de către om.
Dacă în cazul secetei agricultorii pot recurge la mai multe irigaţii, în cazul invaziei de lăcuste singurul lucru pe care îl pot face este să abată stolurile în alte direcţii prin mijloace care se pot dovedi mai mult sau mai puţin eficiente niciodată .
Dezastrul loveşte Egiptul într-o perioadă a anului în care are loc plantarea bumbacului, cultură industrială esenţială pentru economia ţării, fiind, datorită capacităţii de producţie şi a calităţii recunoscute a varietăţilor locale, unul dintre cele mai importante produse de export.
Venite dinspre Sudan, lăcustele se îndreaptă spre nord şi nord-est traversând pe axul Nilului, Egiptul şi îndreptându-se spre Orientul Mijlociu.
Potrivit specialiştilor egipteni, citaţi de Al Ahram, valul de lăcuste, de mărimea unui pui de vrabie, include cel puţn 20 de roiuri, însumând fiecare peste 80 de milioane de insecte.
„Un singur roi de lăcuste poate „înghiţi” până la 100 000 de tone de recoltă, o cantitate care ar putea hrăni o jumătate de milion de persoane pentru un an întreg” atrage atenţia, Nader Noureddin, expert agronom egiptean citat de Al Ahram.
Potrivit Vechiului Testament, invazia lăcustelor a fost a opta dintre „nenorocirile” trimise de Dumnezeu asupra egiptenilor pentru a-l determina pe Faraon să îi lase pe evreii aflaţi sub conducerea lui Moise să plece liberi spre Ţara Făgăduinţei.
În fapt însă, în Egipt, invaziile de lăcuste, de dimensiuni mai mari sau mai mici, sînt un fenomen cu o frecvenţă anuală.
Şi în Letopiseţul Ţării Moldovei al lui Miron Costin este menţionat un episod al unei invazii de lăcuste, cronicarul notând: „Ne-am gandit că vine o furtună cu ploaie, deodată, pănă ne+am timpinat cu nourul cel de lăcuste, cum vine o oaste stol, în loc ni s-au luat soarele de desimea muştelor”.
Egiptul nu se numără printre primii 10 cultivatori ai lumii, acupând abia poziţia a 15-a în ierarhia mondială, dar bumbacul egiptean defineşte standardul cel mai înalt de calitate fiind folosit ca o condiţie sine qua non de toate marile case de modă pentru creaţiile lor de lux atât sub forma ţesăturii de bumbac propriuzise cât şi a catifelei.
