Culturi tactice: rapiţa şi muştarul păstrează zăpada pe teren
agrointeligenta.ro
Muştarul şi rapiţa ar putea fi soluţia ieftină pentru ”irigarea” terenurilor. În lipsa alternativelor, fermierii iau deja în calcul astfel de soluţii în lupta lor cu seceta.
Oficialii Ministerului Agriculturii şi reprezentanţii asociaţiilor de agricultori discută de ani de zile despre refacerea sistemului de irigaţii, mai ales că, în ultimii ani, seceta se face din ce în ce mai simţită în România. Desi problema preocupa pe toata lumea, din pacate, nu sunt semne că sistemul de irigaţii va fi refăcut foarte curând. De vină, este greaua moştenire şi tradiţionala lipsă a banilor. Numai că unii agricultori din România au preferat să nu mai aştepte şi au venit cu nişte soluţii simple şi ieftine pentru a păstra umiditatea terenurilor agricole. Este vorba de culturi de mustar şi rapiţă, infiintate după recoltarea din toamnă cu singurul scop de a reţine zăpada pe terenuri, care astfel nu va mai fi viscolită până la însămânţările de primăvară.
”După recoltare, fermierul plantează alte culturi, fără să se gândească că o să le recolteze. Aceste plante reţin zăpada peste iarnă, care nu mai este viscolită şi astfel, primăvara, la topirea zăpezii, umiditatea este reţinută în sol. În acest fel se păstrează umiditatea terenurilor, iar primăvara terenul se curata pentru a face loc culturilor de primavara, care vor avea destulă apă. Acest sistem ieftin este folosit în Austria de zeci de ani. Plantele cele mai utilizate sunt muştarul şi rapiţa, care, bineînţeles, nu vor ajunge la maturitate”, a declarat pentru Agrointel, Monika Puiu, director general al NHR Agropartners.
Ea a arătat că există şi în România fermieri care au aplicat acestă metodă pentru a conserva umiditatea solurilor.
”Există şi în România astfel de iniţiative, la Adunaţii Copăceni, de exemplu, unde anul trecut s-a aplicat pentru prima dată acestă metodă. Primul pas a fost făcut anul trecut”, a mai spus Puiu.
O altă modalitate ieftină de reţinere a zăpezii pe ternurile agricole este, potrivit reprezentantului NHR Agropartners, realizarea de perdele vegetale de protecţie chiar între loturile fermierilor.
”Nu mai există perdele de protecţie nici măcar pe lângă drumuri. Nu mai sunt pomi, iar acest lucru va conduce, mai devreme sau mai târziu la eroziunea şi deşertificarea terenurilor. Pentru a se păstra umiditatea terenurilor, fermierii ar trebui să planteze între parcelele lor arbuşti sau pomi. Aceştia vor reţine zăpada şi vor păstra umiditatea solului”, a continuat Monika Puiu.
