Povestea românului care cultivă Ginkgo biloba pe 800 mp: ”Anul trecut, am avut vânzări de peste 30.000 de lei”
Gabriela Gimbășanu -Cultura de Ginkgo biloba, oricât de ciudat ar suna, este o investiție cu potențial pentru suprafețele mici de teren. Deloc pretențios, arborele este apreciat mai ales de românii care îi văd un viitor și știu că frunzele sale sunt o comoară pentru sănătate, unul dintre secretele longevității asiaticilor.
Petre Biolan, un inginer horticol din București, a decis în urmă cu nouă ani, că este momentul ca românii să facă mai bine cunoștință cu planta numită și ”arborele vieții”. Încă de atunci, încearcă să convingă cât mai mulți fermieri de oportunitatea unei afaceri cu Ginkgo biloba.
Petre Biolan mărturisește că a început să acorde atenția cuvenită acestei plante în 2007. Tot atunci și-au făcut apariția în ferma sa din localitatea Domnești, județul Ilfov și primii puieți.
În ciuda faptului că ai fi tentat să crezi că Biolan a început cu câțiva puieți aduși din China, țara-mamă a arborelui, afacerea sa cu Ginkgo biloba a pornit de la o mână de semințe pe care le-a adunat de la câțiva copaci din București.
”Primii puieți au fost obținuți din semințele câtorva copaci-femelă din București. Oamenii, în necunoștință de cauză, călcau sămânța în picioare, iar eu am ales să o culeg și să-mi fac o pepinieră de copaci Ginkgo biloba. Așa a apărut prima plantă de Ginkgo la mine în curte. Sămânța poate fi recoltată doar de la copacii-femelă. Puieții nu au nevoie de aclimatizare, întrucât acești arbori au rezistat și erei glaciare, fiind singura specie ce a scăpat, deci pot rezista și fără soare, la temperaturi scăzute fără nici un fel de problemă”, ne-a explicat inginerul.
Produce 10.000 puieți pe 800 metri pătrați
Chiar dacă nu are o suprafață întinsă de teren agricol, horticultorul produce puieți pe care mai apoi îi vinde celor care vor să investească în această plantă medicinală.
”Eu am pepinieră, adică pe o suprafață restrânsă – 800 de metri pătrați produc puieți pentru cei interesați să investească într-o astfel de plantație. Chiar dacă pare o suprafață restrânsă, anual produc în jur de 10.000 de puieți”, a adăugat inginerul.
Pentru obținerea puieților de Ginkgo biloba, inginerul Petre Biolan seamănă semințele toamna, în timpul iernii sau la început de primăvară, după care așteaptă răsărirea primelor plante.
”În principiu, terenul pe care se seamănă Ginkgo biloba nu trebuie să fie argilos sau să aibă buruieni. În rest nu necesită alte lucrări. Extrem de important este faptul că puieții cresc foarte încet, mai ales în primii 3-4 ani de viață. În primul an sunt puieți care cresc doar un centimetru, dar sunt și puieți cărora le merge mai bine și ajung la 5-10 centimetri. Dar, în general, creșterea este greoaie. Puieții se pot transplanta din pepinieră în plantație după anul 3 de viață, când ajung la o înălțime de 30-40 cm”, a explicat proprietarul pepinierei.
100 de puieți pentru un hectar
În țări precum Franța, Belgia, Germania, SUA, dar și în Argentina sunt plantații de Ginkgo biloba în care sistemul de plantare al puieților este asemănător cu cel folosit la arbuștii fructiferi – zmeur sau cocăz, cu distanțe mici între copaci pe rând. În acest sistem de plantare, arborii se țin 5-6 ani și frunza se recoltează automatizat, după care fie se vând sau se exploatează în continuare. Acest sistem este destul de chinuitor pentru copac, pentru că vorbim despre o exploatare intensivă, ce poate aduce cu sine scăderea concentrației de substanță activă din frunză. Tocmai de aceea horticultorul recomandă plantarea puieților de Ginkgo biloba după sistemul de plantare folosit la nuc:
”În acest fel nu pierdem frunza, una dintre cele mai valoroase părți ale arborelui. În general, în acest sistem de plantare intră cam 100 de copaci la un hectar pentru că plantarea se face la 10 metri distanță”.
6.000 lei/ha – costul materialului săditor
În ceea ce privește cultura de Ginkgo biloba, pentru un hectar ai nevoie de 100 de puieți, iar costul unuia pleacă de la 60 de lei.
”Dintr-un calcul simplu, costul de înființare al unui hectar ajunge la 6.000 lei. Se adaugă costul cu mâna de lucru pentru plantarea copacilor și cu prelucrarea terenului, care trebuie să fie curat de buruieni în momentul plantării. Acest copac nu are boli sau dăunători, deci pe parcursul perioadei de exploatare are nevoie doar în primii 2-3 ani de la plantare de udări și de curățarea terenului de buruieni. După aceea nu mai este necesară efectuarea niciunei lucrări. Mai mult, aș sublinia că o plantație de Ginkgo biloba poate rezista în timp până la 1.000 de ani din momentul plantării”, a vorbit Petre Biolan.
De la Ginkgo biloba se recoltează aproape tot, începând cu mugurii, după aceea se recoltează frunzele verzi care sunt în creștere sau frunzele mature, chiar și frunzele ce se usucă în copac și cad, iar prețurile de valorificare a acestor porțiuni din plantă nu sunt deloc de neglijat.
”Mugurii sunt considerați cei mai valoroși datorită fitohormonilor de creștere ce pot fi folosiți în diverse preparate farmaceutice extrem de valoroase. În afară de aceste porțiuni, undeva la vârsta de 10-13 ani, copacii produc pseudofructe ce se vând la export cu 30 euro kilogramul. Pe de altă parte și sămânța este valoroasă și poate fi folosită fie pentru reînsămânțare, fie poate fi vândută pe piața japoneză ca delicatesă”, a explicat producătorul.
Recoltarea frunzelor de Ginkgo biloba se poate face continuu, de la aparția mugurilor și până în toamnă. Estimativ cantitatea de frunze recoltate diferă de la copac la copac. În cazul arborilor maturi putem vorbi de o cantitate anuală de ordinul zecilor de kilograme de frunză uscată.
Valorificarea pune cele mai mari probleme
Cele mai mari dificultăți în afacerea cu Ginkgo biloba sunt întâmpinate la valorificarea materiei prime obținute, respectiv a frunzelor.
”Valorificare este cea care pune foarte mari probleme în România deoarece noi aducem toate extractele de Ginkgo biloba din afara țării, în special din China, o țară unde gradul de poluare a atins cote alarmante. Dacă am fi deștepți să facem noi extractele, poate chiar din cultură ecologică, ar fi extraordinar de bine. Toată Europa caută extract curat de Ginkgo biloba, totuși în România sunt foarte puține fabrici de suplimente ce pot obține produsul. Acest tip de cultură are foarte mari șanse să reușească în România cu condiția să existe o colaborare strânsă între fermieri și companiile din industria farmaceutică. În viitor, lucrurile vor merge din ce în ce mai bine”, speră fermierul din județul Ilfov.
Nemții sunt interesați de frunzele de Ginkgo biloba românești
Extrem de interesați de producția românească par să fie nemții, care doresc să cumpere cantități importante de frunze uscate de Ginkgo biloba, mai ales că în țara noastră gradul de poluare este mult mai redus decât cel din China, principala sursă de aprovizionare a pieței europene.
”Anul acesta sunt în discuții cu un neamț care vrea să cumpere o cantitate destul de mare de frunze. Ar fi prima colaborare externă pe care o pun la punct, determinat fiind că frunza reușesc cu greu să o vând în România. Plant Extrakt Cluj a cumpărat frunză crudă de la mine din plantație, farmacia Faltis au cumpărat frunză de Ginkgo biloba, ei au fost primii mei clienți și cei care m-au susținut. Farmacia Faltis face vin din frunze de Ginkgo biloba, extracte, tincturi – totul din frunze de Ginkgo. Frunza crudă este cea mai bună pentru a obține extracte de calitate”, a spus horticultorul.
În ceea ce privește vânzarea puieților, clienții care cumpără puieți de Ginkgo biloba sunt oameni cu studii superioare, citiți și cu venituri peste medie, care au înțeles și pot aprecia valoarea unei plante medicinale mai puțin promovate la noi.
Puieții se pot comanda online
”Preiau comenzi mai ales online și trimit puieții prin colet poștal. Îi ambalez în așa fel să nu se piardă umiditatea la nivelul rădăcinii, să ajungă cum trebuie la cumpărător. Pentru asta fac un fel de mămăligă din pământ, suficient de umedă, la care adaug niște tije din plastic pe care le pun de-a lungul pomului, încât să nu se rupă. Totul se ambalează în carton. Am trimis puieți de Ginkgo biloba în toată țara și până acum nu am avut nici o reclamație. În toamna aceasta pot spune că am vândut destul de bine puieții, am scos un profit bunicel din cei peste 3.000 lei cât au însemnat valoarea copacilor trimiși prin colet poștal. Din vânzarea frunzei am reușit să obțin ceva venituri, dar nu așa substanțiale. Dacă puietul se vinde cu 60 lei, frunza crudă are un preț la angros de 30 lei/kg, în timp ce cea uscată ajunge la 50-60 lei/kg”, a explicat pentru AGROinteligența producătorul, care sunt prețurile la care se valorifică producția obținută.
Foto: www.biovegetal.ro