• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Paradox românesc! APIA nu recunoaște salcâmul, dar plătește subvenție pentru Paulownia

    agrointeligenta.ro -

    Salcâmul este preferat și recomandat pentru înființarea perdelelor forestiere, atât de necesare protejării și culturilor expuse an de an secetei. Cu toate acestea, salcâmul a fost scos ca plantă eligibilă din legislația pentru subvențiile agricole, în timp ce o cultură ce ridică semne de întrebare – Paulownia, continuă să primească sprijin din bani europeni.

    La Conferința Națională a Agricultorilor, vicepreședintele LAPAR Gheorghe Albu a atras atenția autorităților responsabile de agricultură că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a exclus de la plata subvențiilor salcâmul, un copac extrem de important pentru înființarea perdelelor forestiere de protejare împotriva secetei acolo unde nu există sistem de irigații.

    ”Este vorba despre Anexa numărul 7 din Ordinul 619 în care se spun că speciile forestiere elibigile la plată pe Zonă de Interes Ecologic sunt salcia, plopul alb/negru dar lipsește cu desăvârșire salcâmul. De ce? Am primit repede un răspuns în care mi s-a explicat tehnic că există Regulamentul 1307/2013 în care România nu recomandă Comisiei Europene și această specie pentru că nu este indigenă și este invazivă. Conform definiției, speciile invazive sunt acelea care, prin introducere sau înmulțire, pot reprezenta o amenințare la adresa diversității biologice sau pot fi cauza unor consecințe neprevăzute, motiv pentru care nu văd cum salcâmul ar fi invaziv și nu ar fi indigen. Deci crearea perdelelor forestiere de salcâm pe terenurile agricole nu reprezintă niciun fel de amenințare asupra diversității biologice din pentru că acesta nu se înmulțește prin sămânță, capacitatea sporită de regenerare pe cale vegetativă din lăstari și drajoni, nu este cu putință pentru că terenurile din jurul acestor perdele forestiere se lucrează iar terenurile agricole pe care se înființează aceste perdele forestiere nu reprezintă o diversitate biologică ce ar putea fi amenințată. Eu nu vreau să scot în evidență rolul acestor perdele forestiere pentru că este arhicunoscut, ci vreau să subliniez faptul că autoritățile au încurajat înființarea perdelelor forestiere și acum ne trezim că nu putem beneficia de subvenții pe suprafețe ocupate cu acestea”, a explicat Gheorghe Albu.

    Fermier în județul Constanța, Albu a completat că în zona Dobrogei autoritățile au încurajat plantarea perdelelor forestiere din salcâm prin Ordinul ministrului 636/2002.

    ”Am avut o dezbatere la nivel de fermă unde au participat peste 100 de senatori din Parlamentul României unde ne-au felicitat printr-o adresă pentru că, cel puțin în ferma mea, s-au plantat peste 1 milion de puieți de salcâm în perdele forestiere pe aproximativ 200 de hectare pentru care nu primesc subvenție pe suprafață, nici acea plată pe zonă de interes ecologic. Motiv pentru care eu pierd cel puțin 50.000 de euro pe fermă pentru acele suprafețe. Eu vă spun că dacă nu se ia o decizie și să se treacă la plată și aceste suprafețe, noi suntem obligați să le defrișăm. Nu mai spun că aceste perdele forestiere le-am înființat din surse proprii și cred că ar fi fost corect ca pe lângă plata pe suprafață și Ministerul Mediului să aloce o sumă din acea taxă de mediu pentru că dăm atât oxigen în natură”, a mai subliniat vicepreședintele LAPAR.

    Deși a exclus salcâmul din plățile directe, APIA plătește în schimb subvenție pentru Paulownia, un arbore popularizat în România de către cei care pun în vânzare material săditor. Cultura care promite venituri uriașe din valorificarea lemnului s-a dovedit până acum una pentru care fermierii doar au scos bani din buzunare întrucât nu există la noi în țară nicio plantație de pe care să se fi recoltat și valorificat masă lemnoasă. Cu toate acestea, APIA plătește pentru cultura incertă sume cumulate ce ajung să depășească 200 de euro la hectar.

    Ce subvenții se plătesc pentru Paulownia:
    – Schema de Plăți Unica pe Suprafață (SAPS): 79,7392 euro/ha;
    – Plata redistributivă (PR): nivel I (1-5 ha) – 5 euro/ha; nivelul II (5,01-30 ha) – 51,0789 euro/ha;
    – Plata pentru practici agricole benefice pentru clima si mediu – 59,1277 euro/ha;
    – Plata pentru tinerii fermieri – 19,19348 euro/ha.

    Cum a făcut Gheorghe Albu din perdelele forestiere o poveste de succes în agricultura românească

    Fermierul constănțean Gheorghe Albu este cunoscut pentru campaniile sale de plantare de perdele forestiere, prin care a ajuns să-și crească simțitor eficiența exploatației sale de la Viișoara, comuna Cobadin. Până în prezent, în cadrul unor campanii întinse pe 3-4 ani, în care a mobilizat sute de localnici, a reușit să planteze 1.2 milioane de salcâmi, care adăpostesc aproape 7.000 ha cultivate.

    În perioadele de campanie de plantare, a ajuns la performanța de 100.000 de puieți/zi, folosindu-se de metode ingenioase născocite împreună cu mecanizatorii săi. Au urmat stropirile succesive cu cisterna, curățirea de buruieni ca puieții să nu fie sugrumați , cepuirea și mușuroirea, ca tulpinile să crească solitare, nu sub formă de tufe.

    În total, suprafața ocupată de perdele forestiere plantată de Gheorghe Albu ocupă 230 ha. O bună parte din aceste perdele se află pe terenurile sătenilor care i-au dat terenurile în arendă, motiv pentru care au semnat înțelegeri notariale prin care țăranilor sunt recunoscuți ca unici beneficiari ai masei lemnoase exploatate din perdelele forestiere, atunci când salcâmii ajung la maturitatea de tăiere. În paralel fermierul le plătește pentru aceste suprafețe indisponibilizate, câte 1.100 kg/ha de grâu.

    A ales salcâmul ca specie datorită vitezei mari de creștere, care permite recoltarea în doar câțiva ani, dar și pentru puterea calorică ce-l recomandă ca și combusibil și nu în ultimul rând, datorită rolului său melifer.

    Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Te-ar mai putea interesa

    Masa de Crăciun cu miere de Paulownia. Cum a ajuns ineditul produs și în România Ionuț-Constantin Chiribău, cultivator de Paulownia: Agricultura – eșec sau valoare? Mierea de Paulownia – câștig suplimentar la cultura arborelui-minune. Primul producător român se pregătește să intre puternic pe piață

    Ultimele știri

    Incendiu la o mare fermă din România! Pompierii s-au luptat cu flăcările timp peste 24 de ore! Funcționarii APIA, scoși din comisiile de evaluare a secetei. Localizarea parcelelor – o problemă! CADASTRU GRATUIT 2020: Lista cu cele 261 de comune unde încep lucrările de cadastrare!

    Căutare în articole