Cultura de floarea-soarelui. Secretele ing. Dumitru Manole pentru o producție de cel puțin 3,5 tone la hectar
Gabriela Gimbășanu -
Cultura de floarea-soarelui nu este deloc una ușoară. Necesită atenție sporită și cere adaptarea tehnologiei folosite la schimbările climatice. Iar pentru a îmbina corect toate elemente ce conduc la o producție bună, este nevoie de experiență. O experiență pe care inginerul Dumitru Manole a acumulat-o de-a lungul multor ani petrecuți în câmp și care îl plasează între fermierii ai căror sfaturi merită toată atenția agricultorilor mai tineri și nu numai.
Inginerul Manole lucrează pământul în județul Constanța, la Amzacea. Societatea pe care o conduce se numește First Grain și cumulează 800 de hectare de teren arabil, o suprafață pe care fermierul o știe cu toate punctele sale bune și mai puțin bune. Iar ca regulă primordială, Dumitru Manole mărturisește pentru Agrointeligența că nu ia niciodată de bun ce spun meteorologii, ci și-a format o echipă de oameni care monitorizează evoluția climei din regiune și, în funcție de temperatura înregistrată și de rezerva de apă din sol, este ales momentul optim pentru a semăna sau pentru a efectua tratamentele.
”Nu putem neglija încălzirea globală pe care o traversăm. În contextul acesta al schimbărilor climatice am ales să aplic și să adaptez tehnologiile de cultură de la mine din fermă. Este clar că nu mai putem lucra după ureche. Agricultura este o știință, astăzi trăim alte condiții climatice, deci trebuie să adaptăm tehnologiile de producție, iar la noi există personal care înregistrează zilnic factorul climă”, a declarat pentru Agrointeligența ing. Dumitru Manole, director general al societăţii First Grain, din județul Constanța.
La Amzacea, floarea-soarelui se seamănă începând cu 15 martie
În ferma din Amzacea, semănatul la floarea-soarelui începe la mijlocul lunii martie și se face cu hibrizi care au un Cold Test ridicat – ce arată capacitatea sămânței de a lupta cu temperaturile reduse. Semănată după 15 martie, floarea – care are o rădăcină pivotantă, poate valorifica întreaga rezervă de apă, iar în momentul critic este suficient de bine dezvoltată ca seceta să nu o mai poată afecta.
”Floarea-soarelui are o rădăcină pivotantă și, dacă înregistrez precipitațiile cumulate în toamna anului precedent și în luna februarie, știu ce am în sol așa că este simplu să determin când pot semăna. Trebuie să ai înregistrări pentru că schimbări se produc tot timpul. Cunoscând că am temperaturi ridicate în primăvară și că adâncimea de semănat este de 4-5 cm și dacă se usucă stratul de sol nu mai răsare nimic, aleg să folosesc hibrizi cu un Cold Test mai ridicat, aleg să încep semănatul începând cu 15 martie, de la această dată încep să pregătesc terenul pentru semănat. În acest fel depășesc perioada de arșită. Cum se vede acum, boabele sunt formate și sunt în stadiul de umplere. Eu recoltez floarea-soarelui în ultima decadă a lunii august, astfel că prin aplicarea unui semănat timpuriu, depășesc perioada de arșită care se instalează aici”, a explicat pentru Agrointeligența fermierul care seamănă floarea-soarelui mult mai devreme decât ”scrie la carte”.
Semănatul timpuriu protejează planta de atacul de Orobanche
Faptul că alege să semene mult mai devreme face ca plantele de floarea-soarelui să fie protejate de Orobanche, parazit ce își face apariția când în sol sunt temperaturi de 27°C. Semănată mult mai devreme, planta este suficient de bine dezvoltată la apariția lupoaiei și se poate apăra de atacul ei. La floarea-soarelui, în ceea ce privește densitatea, la First Grain nu se semănă niciodată mai puțin de 65.000 de boabe la hectar, rămânând în final în jur de 62.000 de plante recoltabile de pe un hectar.
”De-a lungul timpului, producțiile pe solele comerciale nu au fost niciodată mai mici de 3.500 kg/ha. Aici vreau să subliniez un lucru: perioada de semănat. Uitați de semănatul la floarea-soarelui în mai sau la sfârșit de aprilie. Anul acesta, la floarea-soarelui am început semănatul la 20-21 martie, în acest fel am depășit atacul de Orobanche cumana (lupoaie) care pentru județul Constanța reprezintă o piedică pentru cultura de floarea-soarelui. Am aflat și eu de la specialiști că Orobanche nu parazitează planta de cultură decât la temperatura de 27°C. Semănând în perioada 20-21 martie, până acum plantele s-au dezvoltat, capitolul este format, boabele sunt formate, floarea soarelui se află în faza de umplere a bobului, deci parazitul Lupoaie nu mai poate influența negativ producția”, a explicat ing. Manole pentru Agrointeligența.
Tratamentele fungice sunt obligatorii
În ceea ce privește tehnologia de cultură la floarea-soarelui, inginerul Manole are o regulă de aur – întotdeauna aplică tratamente fungice culturii pentru a o proteja de boli.
”La floarea-soarelui aplic întotdeauna tratamente cu fungicide pentru că la această cultură avem o serie întreagă de agenți de dăunare, boli. În afară de parazitul Orobanche, avem un număr de șapte boli ce își pot face apariția, tocmai de aceea trebuie să acordăm o atenție deosebită la aplicarea tratamentelor. Ma uit pe statistici și, dacă nu mă înșel, anul trecut pentru județul Constanța producția medie a fost de 1,2 tone/ha la floarea-soarelui, în timp ce în Tulcea a fost de 900 kg/ha. La mine în fermă producția a depășit 3.000 kg/ha”, susține specialistul de First Grain.
Inginerul Manole le recomandă colegilor fermieri să ia în calcul utilizarea în cultură a hibrizilor timpurii și semi-timpurii, fie că vorbim de floarea-soarelui sau de porumb, mai ales în județul Constanța unde factorul restrictiv nu este temperatura, ci lipsa apei.
A semănat și 70 de hectare cu soia neirigată
Cultura de soia este mai nou intrată în planul de cultură de la ferma din Amzacea. Anul trecut fermierul constănțean a cultivat 50 de hectare cu soia, iar pentru 2016 a mărit suprafața la 70 de hectare. Chiar dacă nu are sistem de irigații a ales să introducă în cultură hibrizi de soia cu toleranță la secetă. Din cele 800 de hectare de teren arabil pe care le lucrează în zona Amzacea a cultivat 360 de hectare de grâu, 250 ha de floarea soarelui, 70 de hectare de porumb și 70 de hectare de soia.
”Cu soia este o aventură, este al doilea an când o avem în cultură, asta în condițiile în care nu am sistem de irigații, deci este cultivată la neirigat. Eu aș fi pus pe întreaga suprafață soia având în vedere subvenția acordată și profitabilitatea culturii, dar condițiile din zonă nu îmi permit. Anul trecut am cultivat soia pe 50 de hectare, pentru că nu vreau să intru în faliment. Anul trecut nu am avut precipitații ca în acest an și am obținut doar 1.450 kg/ha. Anul acesta, datorită rezervei de apă din sol, am crescut puțin suprafața cultivată cu soia. La grâu am terminat recoltatul și cred că mă închid la 8.500-9.000 kg/ha”, a declarat pentru Agrointeligența ing. Dumitru Manole, director general al societăţii First Grain, din județul Constanța.
