• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Sprijin cuplat pentru rapiță? Ce spune ministrul agriculturii!

    Roxana Dobre -

    Sprijin cuplat pentru rapiță! O propunere ce a fost luată în considerare în vechea Politică Agricolă Comună și care putea aduce fermierilor în plus o subvenție de 50 de euro la hectar. 

    În Europa există momentan o îngrijorare privind suprafețele cultivate cu rapiță care cresc simțitor de la an la an. Astfel, sunt amenințate culturile care practic devin hrană cum ar fi grâul sau porumbul. Ministrul agriculturii, Achim Irimescu, spune că fenomenul nu trebuie să alerteze momentan pe nimeni dar recunoaște că rapița a prins avânt în ultimii ani. ”Sigur a fost o tendință mai accentuată acum câțiva ani pentru că piața o cere. S-au găsit soluții alternative pe partea de biocombustibil. Știti că momentan la modă este cultivarea rapiței, care este adecvată pentru biodiesel, și în România se cultivă din ce în ce mai mult. Cred însă că deocamdată nu ne putem pune problema practic să fie în competiție cu producția destinată consumului uman”, a explicat ieri ministrul agriculturii, Achim Irimescu.

    În privința unui eventual sprijin cuplat, Achim Irimescu spune că o astfel de propunere a fost abandonată încă din 2013 tocmai pentru a evita o încurajarea producții de biocombustibil contra celor alimentare.  ”A fost cu câțiva ani în urmă pe fosta Politică Agricolă Comună, până în 2013 inclusiv, o prevedere care permitea acordarea de circa 50 de euro pe hectar pentru producțiile de biocombustibil. S-a renunțat tocmai în contextul în care au fost discuții de producție de biocombustibil contra celei alimentare”, a adus lămuriri ministrul agriculturii.

    Potrivit datelor furnizate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru Ziarul Financiar, în toamna trecută s-au pus 412.000 de hectare cu rapiță, un record după anii 2009 și 2010. În același timp, suprafața cu grâu a scăzut cu 147.000 de hectare, ajungând la mai puțin de 2.000.000 de hectare – un minim al ultimilor nouă ani.

    Cel mai important factor care a condus la scăderea suprafețelor cultivate cu cereale în favoarea celor cu oleaginoase a fost prețul de anul trecut. Astfel, dacă la grâu, cotațiile s-au menținut în scădere, rapița a fost cea care, în 2015, a salvat multe afaceri agricole. Un exemplu îl reprezintă fermierul giurgiuvean Biță Racman care în toamna trecută ne declara că rapița a fost cea mai profitabilă cultură în care a investit, obținând un profit de 4.000 de lei la hectar. Cel mai slab a fost porumbul, la care, de altfel, s-au obținut, în general producții mult mai mici din cauza secetei. Doar județele Brăila, Galaţi, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu și Teleorman au scos recolte mai bune la porumb, însă și aici, media a fost cu 15-20% mai mică decât în alți ani.


    Te-ar mai putea interesa

    Fermierul Alexander Degianski a semănat floarea-soarelui și a intrat la porumb: ”Ne adaptăm în funcție de loc” Mihai Mirițescu, Saaten Union: Sfatul meu pentru fermieri este să semene mazărea cât mai repede Soiul de afine care face fructe uriașe, demne de Cartea Recordurilor

    Ultimele știri

    România ar putea avea un laborator care să efectueze analizele pentru mierea din afara UE UCPR: Produsele avicole obținut în fermele din România sunt sigure din punct de vedere al sănătăţii Situație fără precedent în SUA: Gripă aviară depistată la vaci de lapte