Editorial: Situația nasoală în care se află fermierul român și cum ar putea ieși din aceasta
Vlad Macovei – Agrointeligența
Fermierul român are subvenție mai mică decât omologul lui din țările cu o agricultură puternică din UE, are costuri de producție similare cu acesta și are venituri sensibil mai mici pe unitatea de produs. Poate face investiții în tehnologii și în achiziția de pământ cu costuri de finanțare duble față de un fermier european. Știu, nu e nimic nou, dar citiți cu voce tare această analiză condensată. Aceasta este starea agriculturii românești. Cei care fac performanță sunt super-chibzuiți, un pic norocoși, foarte pricepuți, influenți cât de cât și bine înfipți în comunitățile din care fac parte. Sigur, nu e o garanție pentru succes, dar fără aceste condiții e clar că nu se poate. Atenție, vorbim despre performanță. Cei care nu fac performanță și totuși prosperă de pe urma agriculturii sunt cei care trag țepe și care dau tunuri. De multe ori, cu sprijin politic.
Aceasta este situația fermierului român în 2016. Acum să vedem ce este de făcut și cine poate face toate acestea. Subvenții mai mari? Miza e măcar ca pe acestea, mai mici, să le plătim la timp, ba poate un pic mai repede. Doar Guvernul poate face acest lucru. Este o decizie politică, de nivel înalt și pentru aceasta îți trebuie voință și putere. Nu e vorba de ceva tehnic, nu e vorba de ce zice Bruxelles-ul, este nevoie doar ca un guvern responsabil cu agricultura românească să își arate mușchii și să dreseze softul așa cum vrea. Sincer, nu înțeleg de ce nu s-a întâmplat asta până acum, și probabil nici majoritatea fermierilor nu știu. Poate e cazul să cereți socoteală pentru asta.
Costuri de producție similare. Aici companiile din agribusiness trebuie să vină cu cele mai bune soluții, să facă parteneriate reale cu fermierii români, să comunice inteligent și eficient, să găsească cea mai bună soluție pentru particularitatea fiecărui fermier. Ziua Porumbului din acest an, organizată de Nicolae Sitaru este un exemplu bun de cum ar trebui să se implice companiile din agribusiness pentru a ajuta fermierul român. Cu prețuri bune, cu soluții care dau rezultate și cu sprijin real. Aici putem fi optimiști că agricultura românească mai are o șansă.
Ce ne facem însă cu traderii, în partea cealaltă a lanțului economic al unei ferme? Răspunsul la această întrebare poate fi la rândul său optimist dacă fermierii vor fi uniți și dacă instituțiile statului își vor face datoria. Ce face acest stat pentru fermierii care îl susțin prin taxele și impozitele pe care le plătesc? Păi, ar trebui să fie un arbitru corect, atât, și să fluiere orice fault. De multe ori, însă, trage doar cu echipă, și nu cu cea a fermierilor. Organizațiile fermierilor, societatea civilă a agriculturii românești, ar trebui să facă mai multe fapte, și nu doar vorbe.
Iar despre decapitalizare și competiția complet distorsionată din sectorul achiziției de teren agricol, urmează o campanie electorală în care societatea civilă a agriculturii românești ar trebui să pună piciorul în prag și să obțină promisiuni ferme și oneste de la politicieni responsabili și eficienți care pot schimba această stare de fapt. Și ar fi tare bine dacă s-ar mai termina cu blaturile. Fermierii într-o tabară, decidenți politici sau tehnocrați într-o alta și hai să punem cărțile pe masă și să nu ne lăsam până nu începem să rezolvăm din probleme. Sigur, într-un spirit de fair-play, dar taberele să știți că există acolo de când s-a inventat societatea civilă, și e păgubos să amestecăm lucrurile. Ceea ce nu înseamnă că fermierii nu pot face politică. Dimpotrivă, trebuie să o facă cât mai mulți, dar să își aleagă cu atenție o singură tabără. Orice altceva se cheamă ipocrizie și știu că fermierii îi urăsc pe ipocriți.
Iată, dragi fermieri, că pentru a începe să fie mai bine pentru dumneavoastră aveți nevoie de lideri și organizații puternice și de decidenți legislativi sau guvernamentali care să facă ce e bine pentru agricultura românească. Curaj, este momentul să faceți ceva! Succes, Agrointeligența este alături de dumneavoastră!
Acest articol este un text de opinie semnat de Vlad Macovei, director general al platformei Agrointeligența
