Tot ce trebuie să știți dacă lucrați cu zilieri la muncile câmpului
Roxana Dobre -
Campania de recoltare se află în plină desfășurare în unele ferme iar o mare parte dintre producătorii agricoli folosesc la muncile câmpului și zilieri, nu doar partea mecanizată. Dacă alegeți să lucrați cu oameni plătiți cu ziua trebuie să știți că legea zilierilor prevede respectarea unor reguli stricte cu privire la angajarea lucrătorilor pentru munca necalificată ocazională. Încălcarea acestor prevederi poate fi sancționată cu amenzi ce ajung până la 20.000 de lei!
Zilierii pot să presteze activităţi pentru un beneficiar, fie el persoană juridică, persoană fizică autorizată, întreprindere individuală sau întreprindere familială, contra unei remunerații. Raportul de muncă se stabilește prin acordul de voință al părților, fără să fie necesară încheierea unui contract individual de muncă, pentru o durată de cel puțin o zi.
De asemenea, este important de știut că legea prevede că angajatorii pot folosi zilieri pentru o perioadă de cel mult 90 de zile pe durata unui an calendaristic (cele 90 de zile nu trebuie să fie consecutive, pentru că acestea se cumulează), iar aceștia nu pot fi utilizați la munci de care să benefieze un terț.
Angajatorii sunt obligați să aibă un Registru de evidență a zilierilor
Potrivit Legii zilierilor, angajatorul are dreptul să stabilească activitățile pe care trebuie să le desfășoare zilierul, precum și locul și durata executării acestora. Totodată, el poate exercita controlul asupra modului de îndeplinire a lucrărilor.
În ceea ce privește obligațiile unui angajator, este util de știut că acesta trebuie să întocmească zilnic un registru în care să înscrie, în ordine cronologică, zilierii folosiți. Excepție fac perioadele în care nu se folosesc zilieri.
De asemenea, angajatorii sunt obligați să înainteze lunar, către inspectoratul de muncă (ITM), un extras al Registrului de evidență a zilierilor, mai prevede Legea nr. 52/2011: „Beneficiarul va înainta lunar, până cel târziu la data de 5 a fiecărei luni, către inspectoratul teritorial de muncă unde își are sediul, un extras al Registrului de evidență a zilierilor conținând înregistrările din luna precedentă. Transmiterea extrasului se poate face și pe suport electronic, după caz”.
Atenție! Angajatorii care nu înființează registrul sau care nu îl completează înainte de începerea activității zilierilor pot să fie amendați cu 6.000 de lei. Aceeași sancțiune se aplică dacă registrul nu este întocmit zilnic sau dacă nu este transmis lunar către ITM.
Remunerația se stabilește prin negociere directă
Pentru activitatea desfășurată, zilierii au dreptul la o remunerație stabilită prin negociere directă între părți. Cu alte cuvinte, remunerația brută pe oră poate avea orice cuantum stabilit de zilier și beneficiar, atât timp cât este respectată condiția ca acesta să fie cel puțin la nivelul valorii pe oră a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.
Potrivit Codului muncii, durata normală a timpului de lucru pentru salariații cu normă întreagă este de opt ore pe zi și 40 de ore pe săptămână, ceea ce înseamnă că într-o lună se cumulează în jur de 170 de ore (numărul total de ore lucrate pe lună variază în funcție de câte lucrătoare sunt efectiv și de zilele libere legale). Astfel, de la 1 ianuarie 2016, la un număr de 170 de ore lucrate într-o lună, valoarea este de 6,17 lei pe oră, iar de la 1 mai va fi de 7,35 de lei pe oră.
Atenție! Stabilirea unui cuantum brut orar mai mic decât valoarea pe oră a salariului minim brut este sancționată cu amendă de 10.000 de lei.
Plata zilierului se face pentru echivalentul a cel puțin opt ore de muncă pe zi, chiar dacă părțile stabilesc o durată mai mică, iar aceasta se face la sfârșitul fiecărei zile de muncă, dispune Legea zilierilor. Însă prin acord scris se poate stabili ca aceasta să se facă la sfârșitul săptămânii sau la sfârșitul perioadei de desfășurare a activității. Angajatorii pot face plățile prin orice mijloc admis de lege, inclusiv prin virarea într-un cont bancar. Plata impozitului pe venit (în valoare de 16%) datorat pentru activitățile prestate de zilieri cade în sarcina angajatorilor. Cei care nu fac acest lucru riscă o amendă de 20.000 de lei și interzicerea folosirii zilierilor.
În ceea ce privește contribuțiile sociale, legea menționează că acestea nu sunt datoratenici de către angajatori și nici de către zilieri. Totuși, aceștia din urmă se pot asigura, în mod opțional, în sistemele de asigurări publice.
Minorii trebuie să aibă cel puțin 15 ani pentru a lucra ca zilieri
Regula generală impusă de Legea nr. 52/2011 este că minorii pot să desfășoare activități ocazionale plătite doar dacă au împlinit cel puțin 16 ani, însă există și posibilitatea unei excepții. Concret, minorii care au între 15 și 16 ani pot să lucreze ca zilieri doar cu condiția să primească, în acest sens, acordul părinților sau al reprezentanților legali. Mai mult, minorii pot să presteze, ca zilieri, doar activități potrivite cu dezvoltarea lor fizică și cu aptitudinile de care dau dovadă. „Lucrătorii minori, respectiv minorii în vârstă de cel puțin 15 ani și de cel mult 18 ani desfășoară, ca zilieri, numai activități potrivite cu dezvoltarea lor fizică și cu aptitudinile de care dau dovadă, dacă astfel nu le sunt încălcate dreptul la dezvoltare fizică, mentală, spirituală, morală și socială, dreptul la educație, și nu le este periclitată starea de sănătate”, se subliniază în actul normativ menționat.
În ceea ce privește durata muncii unor zilieri minori, aceasta nu trebuie să depășească șase ore pe zi, iar în total, pe parcursul unei săptămâni, limita maximă este de 30 de ore.
Zilierul minor nu poate să desfășoare munca de noapte, iar cei care angajează zilieri în vârstă de cel puțin 15 ani și de cel mult 18 ani sunt obligați să respecte toate dispozițiile legale referitoare la protecția minorilor la locul de muncă.
Cheltuielile în caz de accident sau deces sunt suportate de angajator
Dacă în timpul activității are loc, din vina angajatorului, un eveniment în urma căruia zilierii se accidentează, acesta este nevoit să suporte toate cheltuielile necesare pentru îngrijirea medicală.
Regula se aplică și în situația în care se produce un eveniment – tot din vina angajatorului – în urma căruia zilierii mor. Astfel, acesta trebuie să asigure cheltuielile de înmormântare. „În situația producerii unui eveniment care are ca urmare accidentarea/decesul zilierului, beneficiarul este obligat să asigure cheltuielile necesare îngrijirilor medicale/înmormântării din fonduri proprii, în cazul în care evenimentul s-a produs din vina beneficiarului”, se arată în Legea zilierilor.
Tichetele de servicii, o propunere ce revine în atenția Guvernului
Un proiect legislativ ce stagnează încă din anul 2014 ar putea să fie aprobat de Guvern în perioada următoare. Cu un format aproape identic cu cel al unui bon de masă, tichetul de servicii ar putea deveni cea mai simplă și la îndemână metodă de plată legală a zilierilor din agricultură și nu numai.
Sistemul funcționează deja în alte state europene, iar avantajul major este că lucrătorii își pot păstra în continuare ajutorul social și, în plus, prin reținerea contribuțiilor sociale, vor beneficia și de pensie, asigurări sociale și de sănătate.
Avantajele angajatorului: nu se taxează decât 50% din contravaloarea tichetelor plătite. De asemenea, sistemul va funcționa prin intermediul ”portofelului electronic”, adică angajatorul cumpără tichete de servicii virtuale prin care plătește zilierii, iar angajații le deconteaza la Emitentul tichetelor, prin sistemul electronic al tichetelor de zilieri. Se poate plăti astfel orice domeniu de activitate, fără cozi şi hârțogăraie.
Avantajul angajatului: accesul la asistență medicală și fondul de pensii şi faptul că aceste sume nu afectează drepturile de ajutor social.
Surse selective: www.avocatnet.ro, www.libertatea.ro
