Compostul fierbinte sau cum obții un îngrășământ de calitate în doar 18 zile

agrointeligenta.ro - 25 septembrie 2016 10:45

Compostul fierbinte sau cum obții un îngrășământ de calitate în doar 18 zile

Compostul, un îngrășământ natural extrem de valoros, nu este ușor de obținut. Metoda clasică de producere a compostului implică utilizarea unei game variate de materiale – de la crengi, frunze, pământ, resturi vegetale și până la resturi de plante, buruieni și bălegar, combinație care are nevoie de o perioadă lungă de timp pentru a se transforma într-un îngrășământ numai bun de utilizat în grădină.

Metoda clasică de obținere a compostului se numește în limbaj de specialitatea ”compost la rece” și este un proces lent ce durează între 6 și 12 luni, uneori chiar mai mult. În schimb, metoda Berkeley, studiată la Universitatea din California, te poate ajuta să obții compost de calitate superioară în 18 zile, fiind explicată pas cu pas de site-ul www.permacultura.ro.

Această modalitate de obținere a compostului se mai numește și ”compost fierbinte” și prezintă avantajul că distruge seminţele de buruieni şi germenii patogeni care provoacă bolile, iar descompunerea materiei organice duce la formarea unui compost foarte fin.

Pentru a folosi metoda Berkley ai nevoie de:
– o temperatură de compostare care se menține 55-65°Celsius;
– raportul de carbon: azot în materialele folosite pentru compost este de aproximativ 25-30 de părţi de carbon la o parte azot;
– grămada de compost trebuie să fie de aproximativ 1,5 m înălţime;
– crengile, bucăţile de lemn, în general orice material bogat in carbon, trebuiesc mărunţite, de exemplu cu un tocător pentru mulci;
– compostul este întors din afară spre interior şi invers, pentru a amesteca materialele între ele.

Materiale recomandate pentru compostare

Pentru o compostare rapidă se folosesc materiale bogate în carbon, materiale uscate, așa cum este rumeguşul, cartonul, frunzele uscate, paiele, crengile şi alte materiale lemnoase sau fibroase care putrezesc foarte încet. De asemenea, în procesul de compostare trebuie să fie incluse și materiale bogate în azot, materiale umede, bogate în apă, precum iarba verde, resturile de fructe şi legume, balega diferitelor animale, găinaţul, plantele bogate în frunze, care putrezesc foarte rapid.

Multe din materialele folosite pentru compostare nu au raportul ideal între carbon şi hidrogen. Când folosești metoda de compostare rapidă, trebuie să iei în considerare cât de rapid se descompun natural materialele folosite şi să amesteci materiale care se descompun uşor cu materialele care se descompun greu.

Mai jos sunt redate rapoartele medii între carbon şi azot pentru unele dintre cele mai obişnuite materiale folosite pentru compost:

Compostul fierbinte pas cu pas

Ziua 1

Pentru o compostare cât mai rapidă, ar fi bine ca grămada de compost să nu aibă mai mult de 1,5 metri înălțime și o bază de 1 metru  X 1 metru. Amestecă împreună ingredientele pe care le ai pentru compostare, aşează alternativ straturi de materie uscată cu cea umedă, în straturi nu mai mari de 5 cm fiecare. După ce ai așezat straturile este recomandat să uzi grămada de compost foarte bine, până la saturare, astfel încât apa să înceapă să se scurgă în afară prin partea de jos a grămezii. De asemenea, poți pune ”activator” în mijlocul grămezii de compost, pentru a porni mai repede procesul de compostare. Ca ”activatori”, poți folosi tătăneasă, urzici, coada şoricelului, peşte, urină sau compost vechi.

Din prima zi în care ai așezat grămada de compost și până în ziua a patra nu se umblă deloc la grămadă.

Ziua a 4-a

În ziua a patra întoarce grămada de compost în aşa fel încât părţile care au fost în exterior să fie acum în interior şi materialul care a fost în interior să fie la exterior. Pentru ca procesul să fie mai ușor este indicat să decupezi mai întâi părţile de la exteriorul grămezii şi să le pui pe locul noii grămezi. Interiorul vechii grămezi, care este în cel mai avansat stadiu de compostare, trebuie lăsat pentru la sfârşit şi aşezat în aşa fel încât să acopere noua grămadă la exterior.

Trebuie să te asiguri în permanență că grămada de compost este suficient de umedă, iar pentru asta este suficient să iei o mână de materiale și să le storci, în mod normal ar trebui să curgă măcar o picătură. În schimb, dacă materialele devin prea umede, poți aera puţin baza, sau poți face o gaură de circa 7-10 cm diametru sau poți pune beţe sub grămadă, pentru drenaj.

Ziua a 6-a şi ziua a 8-a

Grămada de compost ar trebui să atingă temperatura maximă în aceste zile. Ca o regulă simplă, dacă poți băga mâna până la cot în grămadă, atunci temperatura e mai mică de 50 de grade şi nu este suficient de fierbinte. Cel mai bine este să folosești un termometru pentru compost sau un termometru de bucătărie.

Temperatura optimă este între 55 şi 65°C. La temperaturi de peste 65°C, în compost se dezvoltă o bacterie anaerobă, uşor de depistat datorita culorii albe. Întoarce grămada de compost la fiecare două zile pentru a preveni supraîncălzirea. Dacă grămada de compost începe să scadă rapid în înălțime, atunci este prea mult azot în compost. Ca să grăbești încălzirea grămezii, poți adăuga în grămadă o mână de făină de oase sau făină de sânge. În schimb, dacă compostul se încinge prea tare, miroase urât şi scade rapid în înălţime, din cauza proporţiei prea mari de azot, trebuie să încetiniţi procesul prin adăugarea de rumeguş; întoarce grămada şi la fiecare furcă de compost întors adăugi o mână de rumeguş.

Ziua a 18-a

Când râmele își fac apariția în compost, este semn că procesul s-a terminat, şi compostul este gata, bogat în nutrienţi și numai bun de folosit în grădină. Compostul obținut este de culoarea maro închis, bine mirositor.

Câteva lucruri important de ştiut:

Grămada de compost se amplasează într-un loc din grădină unde este protejată de prea mult soare sau de prea multă ploaie, astfel încât să eviți pericolul de uscare sau de suprasaturare cu apa. Lăsă destul spaţiu în jurul grămezii, în aşa fel încât să ai loc pentru toate operaţiunile necesare pentru a o întoarce.

Când construiești grămada, udă fiecare strat, în aşa fel încât acestea sa aibă suficientă apă. După patru zile aerezi compostul întorcându-l, apoi întoarce-l la fiecare două zile până când compostul este gata. De reținut este faptul că întoarcerile frecvente şi aerarea sunt secretul unui compost bine făcut.

Sursă: permacultura.ro.