• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cine se pune cu „Mama Natură”? – insectele apără culturile mai bine decât orice pesticid

    agrointeligenta.ro

    Bâzâie cam tot timpul dar sînt muncitori buni – insectele ajută la polenizare sau combat dăunătorii fiind mai eficiente decât orice produs chimic.

    Uneori pierderile de recoltă înregistrate de producătorii bio prin nefolosirea mijloacelor agriculturii „industriale” sînt atât de mari încât nici preţul mai ridicat al acestor produse nu mai poate compensa ceva. Soluţiile „bio” care să substituie „chimicalele” – pesticidele, insecticidele – sînt puţine dar există. Una dintre acestea este cea a folosiri insectelor.

    Bio-Bee Biological Systems o companie aparţinând unui kibbutz din Israel, Sde Eliyahu este specializată în furnizarea de servicii agricultorilor bio şi nu numai prin utilizarea insectelor pentru diferite categorii de „lucrări” agricole.

    Prezent la o „zi a căpşunelor” organizată de ministerul israelian al Agriculurii, Erez Tokoshinko, reprezentantul acestei companii explică modul de lucru al „angajatelor” sale.

    „Insectele bune îşi fac habitat în zona de cultură şi rămân acolo pînă la încheierea sezonului. Le „plantăm” în octombrie şi în câteva săptămâni le împrăştiem. Aceste insecte vor vâna şi vor înghiţi coloniile dăunătorilor înainte de apariţia viermilor”.

    Este ca şi cum am angaja un 007 (licence to kill) să îl elimine pe „băiatul rău” – iar agentul nostru este chiar „Mama Natură” – pe lanţul trofic, dăunătorii care ne deranjează recoltele sînt „hrană” pentru „inamicii lor naturali” – dacă nu putem folosi insecticide atunci îi putem angaja pe aceştia să ne scape de probleme.

    Agentul 007 „Mama Natură” ne mai poate salva de dăunători şi altfel decât mâncându-i – seducându-i – dăunătorii au un ciclu de viaţă redus, iar atunci când în colonie sînt aduşi masculi sterili care le atrag pe femele reproducerea este compromisă.

    Dăunătorii au început să îşi dezvolte rezistenţa la pesticide – asta înseamnă că folosind tot „chimicale” ar fi nevoie de cantităţi şi concentraţii mai mari – faţă de „Mama Natură” au rămas la fel de vulnerabili – inamicii lor naturali nu vor înceta niciodată să îi vâneze pentru a se hrăni cu ei, iar regulile „atracţiei sexuale” nu se vor schimba niciodată.

    Bio-Bee cresc bondari specializaţi în polenizare atât în câmp deschis cât şi în seră la culturi diverse cum sînt cele de căpşuni, fructe de pădure, mere, pere, , cireşe, tomate, ardei, flori etc.

    Căpşunele figurează atât în top 10 cele mai benefice fructe şi legume pentru sănătate din punctul de vedere al conţinutului de vitamina C şi de anti-oxidanţi cât şi în top 10 cele mai periculoase fructe şi legume din punctul de vedere al reziduurilor de pesticide pe care le reţin în urma lucrărilor agricole convenţionale.

    Surse: Freshplaza, Bio-Bee, HealthyTheory.com

    Te-ar mai putea interesa

    Primar-fermier cu 600 de hectare: a încasat despăgubiri de secetă, apoi a vândut porumbul recoltat! Micii fermieri care vindeau legume ieftine au fost alungați de autoritățile dintr-un mic oraș Primele terenuri care pierd subvențiile APIA din acest an! Fermierul Cosmin Micu renunță la floarea-soarelui: „E mai ușor să fac 4 t/ha la rapiță decât 3 t/ha la floare” Fermierii își fac propria fabrică de murături pentru a nu mai arunca legumele nevândute

    Ultimele știri

    ANSVSA a confirmat două noi focare de variolă în Constanța. Peste 1.100 de oi în fermele afectate Consiliul Concurenței: Amenzi de 83,2 milioane de lei pentru 21 de companii din agribusiness Catalogul zonelor prioritare pentru biodiversitate, contestat de fermieri. Florian Ciolacu, CFRO: „Agricultura are nevoie de reguli previzibile” BASF Agricultural Solutions investește într-un nou Centru Climatic pentru consolidarea capacităților de dezvoltare și omologare a produselor de protecția plantelor Raportul USDA de august – impact în prețul cerealelor de la Marea Neagră. România, estimare de 12,5 milioane de tone la grâu