• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Mesajul unui producător tradițional: ”Trebuie să mâncăm românește, trebuie să trăim românește”

    Roxana Dobre – Agrointeligența

    ”Trebuie să mâncăm românește, trebuie să trăim românește. Dacă nu consumăm produse românești nu avem de lucru, o să le dăm de lucru la țăranii din Spania, din Franța, din Austria”, este mesajul clar care trebuie înțeles de toți consumatorii care vor să susțină producătorul român, transmis de Călin Mătieș, președintele primei Federaţii Naţionale a Producătorilor de Produse Tradiţionale din România. 

    Ar trebui să consumăm și eu le explic la toți întotdeauna, fraților dacă cumperi Pită de Sântimbru (pâine făcută după rețeta tradițională n.r), angajatul meu o să aibă salariu să cumpere mezeluri de la măcelarul din colț, măcelarul din colț o să aibă bani să plătească la fermier o vacă, fermierul o să aibă bani să plătească la agricultor grâul pe care l-a dat. Avem de lucru, dar dacă lanțul asta e rupt și când mergem la supermarket și cumpărăm un produs străin, normal că banii se vor duce în Franța și fermierul, măcelarul, toți cei din spate nu o să aibă de lucru”, este de părere Călin Mătieș.

    Acesta spune că magazinele mici nu au cum să apară dacă ”punem hipermarketul în mijlocul orașului”. ”În toată lumea supermarket-urile sunt la marginea orașului. Într-un hipermarket dacă vă uitați doar 2-3 produse locale sunt listate, în schimb într-un magazin de cartier găsim mezeluri locale, brânzeturi locale, ouă și pită locală. Dacă punem hipermarketul în mijocul orașului producătorii nu o să aibă de lucru”, a declarat președintele Federaţii Naţionale a Producătorilor de Produse Tradiţionale din România, la Viața Satului.

    Călin Mătieș este de părere că produsele tradiționale nu sunt încurajate în țara noastră iar schimbările repetate făcute în legislație de Ministerul Agriculturii a dus la o scădere a înregistrării unor astfel de produse. ”La noi se făcea pupure la plăcintele care se făceau direct în cuptor. Se numesc pupuri și se făceau cu ”curechi”, în traducere cu varză, cu grupeni și cu ceapă, în traducere cartofi cu ceapă și cu brânză. Am mai venit cu pâinea oficială a orașului Pita Cetății, pita de Sântimbru pe care am reușit să o facem cunoscută în toată țara. Din păcate parcă ne blestemăm noi pe noi, ne necăjim noi pe noi. Când un lucru începe să funcționeze și începe să se miște trebuie să schimbăm, să stricăm. Nu știu de ce. Nici în lumea afacerilor, nici în viața casnică dacă funcționează ceva nu schimbi. Din păcate la noi, la ministerul Agriculturii, dacă a funcționat ceva și măcar a funcționat pe produse tradiționale și produse consacrate s-a schimbat și s-a ales praful de tot. Nu mai mult, anul acesta avem doar 17 produse atestate”, a mai subliniat fermierul penstru sursa citată.


    Te-ar mai putea interesa

    Grâul românesc de panificație – producție bună, preț mic. Daniel Radu, fermier: „Este un preț umilitor” Producție mare la grâu, în ”polul secetei”: 9,4 tone/ha într-o fermă cunoscută Dronele vs. fragmentarea terenurilor. Nicu Vasile, fermier: ”Riscă să devină o sursă de conflicte, pierderi economice și insecuritate juridică” Șeful OJFIR Constanța – arestat într-un dosar ce include achiziția de terenuri pentru eoliene Lege în vigoare de astăzi: tahograf obligatoriu pe dubițele care fac acest tip de transport!

    Ultimele știri

    Fermier: „Am pierdut și 7 litri de lapte pe vacă din cauza căldurii!”. Efectele observate în ferme după canicula extremă Fermierii din Germania se plâng și ei de prețurile mici la cereale: ”Avem costuri uriașe” E oficial! Lege nouă pentru motorina din agricultură: fermierii vor cumpăra motorină fără acciză Care este cantitatea minimă de azot necesară pentru a obține un grâu de panificație? Pentru ce a luat amendă 5.000 de lei un tânăr de 21 de ani ce conducea tractorul pe un drum public