• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Mesajul unui producător tradițional: ”Trebuie să mâncăm românește, trebuie să trăim românește”

    Roxana Dobre – Agrointeligența

    ”Trebuie să mâncăm românește, trebuie să trăim românește. Dacă nu consumăm produse românești nu avem de lucru, o să le dăm de lucru la țăranii din Spania, din Franța, din Austria”, este mesajul clar care trebuie înțeles de toți consumatorii care vor să susțină producătorul român, transmis de Călin Mătieș, președintele primei Federaţii Naţionale a Producătorilor de Produse Tradiţionale din România. 

    Ar trebui să consumăm și eu le explic la toți întotdeauna, fraților dacă cumperi Pită de Sântimbru (pâine făcută după rețeta tradițională n.r), angajatul meu o să aibă salariu să cumpere mezeluri de la măcelarul din colț, măcelarul din colț o să aibă bani să plătească la fermier o vacă, fermierul o să aibă bani să plătească la agricultor grâul pe care l-a dat. Avem de lucru, dar dacă lanțul asta e rupt și când mergem la supermarket și cumpărăm un produs străin, normal că banii se vor duce în Franța și fermierul, măcelarul, toți cei din spate nu o să aibă de lucru”, este de părere Călin Mătieș.

    Acesta spune că magazinele mici nu au cum să apară dacă ”punem hipermarketul în mijlocul orașului”. ”În toată lumea supermarket-urile sunt la marginea orașului. Într-un hipermarket dacă vă uitați doar 2-3 produse locale sunt listate, în schimb într-un magazin de cartier găsim mezeluri locale, brânzeturi locale, ouă și pită locală. Dacă punem hipermarketul în mijocul orașului producătorii nu o să aibă de lucru”, a declarat președintele Federaţii Naţionale a Producătorilor de Produse Tradiţionale din România, la Viața Satului.

    Călin Mătieș este de părere că produsele tradiționale nu sunt încurajate în țara noastră iar schimbările repetate făcute în legislație de Ministerul Agriculturii a dus la o scădere a înregistrării unor astfel de produse. ”La noi se făcea pupure la plăcintele care se făceau direct în cuptor. Se numesc pupuri și se făceau cu ”curechi”, în traducere cu varză, cu grupeni și cu ceapă, în traducere cartofi cu ceapă și cu brânză. Am mai venit cu pâinea oficială a orașului Pita Cetății, pita de Sântimbru pe care am reușit să o facem cunoscută în toată țara. Din păcate parcă ne blestemăm noi pe noi, ne necăjim noi pe noi. Când un lucru începe să funcționeze și începe să se miște trebuie să schimbăm, să stricăm. Nu știu de ce. Nici în lumea afacerilor, nici în viața casnică dacă funcționează ceva nu schimbi. Din păcate la noi, la ministerul Agriculturii, dacă a funcționat ceva și măcar a funcționat pe produse tradiționale și produse consacrate s-a schimbat și s-a ales praful de tot. Nu mai mult, anul acesta avem doar 17 produse atestate”, a mai subliniat fermierul penstru sursa citată.


    Te-ar mai putea interesa

    Ciorile fac din nou prăpăd și scot din pâmânt porumbul abia răsărit. ”Sunt monumente ale naturii” România se opune plafonării subvențiilor APIA la 100.000 de euro pe fermă ADS scoate la licitație o suprafață record de 4.700 de hectare pentru fermierii care au animale Cadastru gratuit 2026. Ce se întâmplă dacă suprafața din acte diferă de cea din teren Fermier: ”Am plătit 12.000 de euro pe un hectar de teren în extravilan, fără drum sau irigații”

    Ultimele știri

    APIA poate începe plata ANT! Guvernul a aprobat plafoanele pe hectar și animale! S-a aprobat! Ajutoare de 50.000 euro pentru fermierii afectați de scumpirile la motorină și îngrășăminte Subvenția care crește de la 200 de euro la 800 de euro pe hectar! Demisiile secretarilor de stat ai PSD, în Monitor. Adrian Pintea: ”Rămân aproape de agricultură” Ședință la AFIR cu ministrul interimar Tanczos Barna. Debirocratizarea, prioritară în accesarea fondurilor europene