• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Mesajul unui producător tradițional: ”Trebuie să mâncăm românește, trebuie să trăim românește”

    Roxana Dobre – Agrointeligența

    ”Trebuie să mâncăm românește, trebuie să trăim românește. Dacă nu consumăm produse românești nu avem de lucru, o să le dăm de lucru la țăranii din Spania, din Franța, din Austria”, este mesajul clar care trebuie înțeles de toți consumatorii care vor să susțină producătorul român, transmis de Călin Mătieș, președintele primei Federaţii Naţionale a Producătorilor de Produse Tradiţionale din România. 

    Ar trebui să consumăm și eu le explic la toți întotdeauna, fraților dacă cumperi Pită de Sântimbru (pâine făcută după rețeta tradițională n.r), angajatul meu o să aibă salariu să cumpere mezeluri de la măcelarul din colț, măcelarul din colț o să aibă bani să plătească la fermier o vacă, fermierul o să aibă bani să plătească la agricultor grâul pe care l-a dat. Avem de lucru, dar dacă lanțul asta e rupt și când mergem la supermarket și cumpărăm un produs străin, normal că banii se vor duce în Franța și fermierul, măcelarul, toți cei din spate nu o să aibă de lucru”, este de părere Călin Mătieș.

    Acesta spune că magazinele mici nu au cum să apară dacă ”punem hipermarketul în mijlocul orașului”. ”În toată lumea supermarket-urile sunt la marginea orașului. Într-un hipermarket dacă vă uitați doar 2-3 produse locale sunt listate, în schimb într-un magazin de cartier găsim mezeluri locale, brânzeturi locale, ouă și pită locală. Dacă punem hipermarketul în mijocul orașului producătorii nu o să aibă de lucru”, a declarat președintele Federaţii Naţionale a Producătorilor de Produse Tradiţionale din România, la Viața Satului.

    Călin Mătieș este de părere că produsele tradiționale nu sunt încurajate în țara noastră iar schimbările repetate făcute în legislație de Ministerul Agriculturii a dus la o scădere a înregistrării unor astfel de produse. ”La noi se făcea pupure la plăcintele care se făceau direct în cuptor. Se numesc pupuri și se făceau cu ”curechi”, în traducere cu varză, cu grupeni și cu ceapă, în traducere cartofi cu ceapă și cu brânză. Am mai venit cu pâinea oficială a orașului Pita Cetății, pita de Sântimbru pe care am reușit să o facem cunoscută în toată țara. Din păcate parcă ne blestemăm noi pe noi, ne necăjim noi pe noi. Când un lucru începe să funcționeze și începe să se miște trebuie să schimbăm, să stricăm. Nu știu de ce. Nici în lumea afacerilor, nici în viața casnică dacă funcționează ceva nu schimbi. Din păcate la noi, la ministerul Agriculturii, dacă a funcționat ceva și măcar a funcționat pe produse tradiționale și produse consacrate s-a schimbat și s-a ales praful de tot. Nu mai mult, anul acesta avem doar 17 produse atestate”, a mai subliniat fermierul penstru sursa citată.


    Te-ar mai putea interesa

    Un primar a plantat de la zero 146 de hectare de pădure cu fonduri din PNRR Ministerul Agriculturii trimite corpul de control peste comercianții care susțin că vând legume românești Senatul a adoptat proiectul AUR care va crea parteneriate directe între micii fermieri și consumatori Festivalul Cireșelor și Căpșunilor – un succes. Fermierii din AFF au adus fructe proaspete în Capitală! Litrul de lapte – 70 de bani în ferme și 2,4 lei în rapoartele oficiale. Daniel Buda cere explicații

    Ultimele știri

    Procesatorii au fost scoși din plafonare. Mai are sens legea care limitează adaosul comercial la alimente? Prețurile reale și tăierile de pe piața laptelui – raportate de ministrul Tanczos direct comisarului Hansen! Bruxelles: 500 de milioane de euro pentru sprijinirea fermierilor afectați de scumpirea motorinei Subvenție nouă pentru bovine: 68 euro/cap. Ajutorul, votat în procedură de urgență! Premierul desemnat Eugen Tomac este dispus să discute despre o nouă nominalizare la Agricultură