• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cum se înmulțește orhideea: trei metode sigure

    Roxana Dobre – Agrointeligența

    Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

    Orhideele se află cu siguranță printre cele mai iubite flori. Despre înmulțirea acestora trebuie să știți că o puteți face acasă, singuri, fără niciun fel de costuri. Fiind vorba de specii exotice, înmulțirea naturală, prin semințe, este foarte greu de realizat în România, mai ales în apartamentele cultivatorilor amatori. Mai exact, semințele de orhidee sunt foarte sensibile și cu greu germinează în pământul de la noi.

    Dincolo de această sensibilitate a semințelor, obținerea acestora poate fi așteptată și 4-5 ani de la prima înflorire a plantei. Dacă în laboratoarele de specialitate se practică înmulțirea orhideelor prin semințe și fertilizarea acestora din urma prin tehnica „in vitro”, pentru un cultivator de rând, înmulțirea acestor plante prin semințe aproape că iese din calcul.

    Din fericire însă există și alte metode mai accesibile.

    Înmulțirea orhideelor prin „pui”

    Foto: www.adelaparvu.com
    Foto: www.adelaparvu.com

    Numită și înmulțirea prin keiki, este cea mai eficientă metodă de înmulțire a orhideelor. Acești pui sau keiki sunt mici plante care se dezvoltă pe tulpina florală a plantei-mamă. Dacă atmosfera este suficient de umedă, aceste formațiuni vor emite și rădăcini și vor deveni foarte ușor de desprins de pe tulpină. Dacă acest lucru nu se întâmplă (adică dacă nu au emis rădăcini), atunci putem să le stimulăm noi să o facă.

    Astfel, vom înveli punctul de contact dintre keiki și tulpina într-un „bandaj” cu turbă pentru orhidee, iar ghiveciul îl vom așeza într-o tăviță cu pietriș umed. Vom avea grijă ca în permanență pietrișul să rămână umed, astfel încât vaporii de apă să învăluie planta într-un microclimat propice.

    De asemenea, pe toată această perioadă planta va beneficia de căldură, lumină și umiditate. După câteva săptămâni de la aplicarea acestui tratament, keiki ar trebui să dezvolte rădăcini. Când rădăcinile ating aproximativ 5 centimetri, e semn că putem monta puieții de pe tulpina plantei-mamă în propiul ghiveci. Ghiveciul va fi umplut cu pământ de flori special sortat pentru orhidee (se găsește la florării), va avea găuri laterale și va fi dintr-un plastic transparent. Astfel am obținut o nouă orhidee.

    Înmulțirea orhideei prin divizarea tufei

    Dar ce ne facem dacă soiul de orhidee pe care îl avem nu dezvoltă pui? În acest caz ne vom orienta spre o altă modalitate de înmulțire și anume divizarea tufei. 

    Metoda se folosește doar în cazul plantelor mature (și evident la soiurile care formează tufa) care formează minim cinci pseudobulbi (niste formațiuni asemănătoare bulbilor). Se face odată cu mutarea plantei într-un alt ghiveci (operațiune care se face periodic, la 2-3 ani). Lăstarii tineri se despart de planta-mamă, cât mai fin cu putință, și se transplantează în ghivece separate.

    Divizarea se face cu ajutorul unui cutter bine ascuțit si curat. În timpul operațiunii se va avea grijă să nu fie rănite rădăcinile și pseudobulbii, nu vom trage tare de planta atunci când o scoatem din ghiveci și nici nu vom face mișcări bruște. Este cea mai simplă metodă de înmulțire a orhideelor. Dar și aici, ca și la înmulțirea prin „pui” ne lovim uneori de un obstacol insurmontabil: orhideea noastră nu formează tufă.

    Înmulțirea orhideelor prin butășire

    Și iarăși vom fi nevoiți să ne îndreptăm atenția spre o altă modalitate de înmulțire și anume butășirea orhideelor. 

    Înmulțirea prin butași este cea de a treia posibilitate aflată la îndemâna horticultorului amator și se bazează pe capacitatea de regenerare, specifică regnului vegetal. Butașii sunt gata de mutare în propriul ghiveci când au cam 20-30 de cm lungime și au format propriile rădăcini aeriene. Dacă sunt mai mici sau nu au format rădăcini, atunci nu îi vom muta direct în ghiveci, ci îi vom pune într-un vas cu apă, undeva la lumină și căldură. După câteva zile vor începe să apară rădăcini, iar când acestea vor avea în jur de 5 cm, atunci le putem muta în ghiveciul definitiv.

    Butașii pot fi obtinuți și din bucăți de tulpină, suficient de lungi încât să cuprindă 2-3 noduri.

    Te-ar mai putea interesa

    Fermierii români, împinși să renunțe la pământ. Străinii iau credite din afară și acaparează noi terenuri La 29 de ani, Alex Culda face performanță cu doar 60 de oi, fără credite și fără subvenții Surse: Conducerea APIA ar urma să fie preluată de Constantin Bîrcă, actualul director general adjunct Cosmin Micu, fermier: „Mai bine lucrez mai puțin pământ decât să iau în arendă teren nesustenabil” Gheorghe Niță și făbricuța lui de lapte au salvat de la faliment sute de mici ferme de vaci de la munte

    Ultimele știri

    Licitație cu dedicație la APIA: „Erori materiale” cu bani publici, în numele fermierilor. Afacerea Portalul Fermierii polonezi au încasat deja 2,66 miliarde euro la prima tranșă din subvenții. Ambițiile României, mult mai mici Dosarul ANT: Ministrul Florin Barbu a votat la Luxemburg ce era deja negociat, de România, în mandatul lui Tanczos TIMAC AGRO România investește în educație și sustenabilitate: ateliere dedicate copiilor, în Săptămâna „Școala Altfel” Fermierii români trec de la telemea la Gouda și Camembert. Șef cooperativă: „Mulți retaileri ne închid ușa din start”