Câte roşii, ardei, varză şi ceapă produc legumicultorii români
agrointeligenta.ro -
În ansamblu, la nivel de ţară, suprafaţa cultivată cu legume a scăzut, în perioada 2008-2012, de la un an la altul. Cel mai bun an pentru legumicultori a fost 2011, iar anul trecut a fost pe departe cel mai slab din toată perioada crizei.
Producţia scăzută de legume înregistrată anul trecut este rezultatul unui cumul de factori: seceta, lipsa irigaţiilor şi a măsurilor de sprijin la care se adaugă căderile masive de zăpadă, care au pus la pământ zeci de hectare de solarii şi sere în perioada ianuarie-februarie 2012.
Astfel, în cel mai mare bazin legumicol din ţară, în comuna gălăţeană Matca şi unde an de an se obţineau producţii importante la roşii, castraveţi, varză, salată şi ceapă verde, 90% din cele 1500 de hectare de solarii şi seră au fost afectate de zăpezile abundente. Solariile s-au prăbuşit peste răsadurile care au fost compromise în totalitate. Legumicultorii au fost puşi în situaţia să reia ciclurile de producţie cu cel puţin două săptămâni întârziere. În plus, nu trebuie omis nici faptul că după iunie 2011 legumicultorii din toată ţara s-au confruntat cu probleme financiare deosebite ca urmare a pierderilor cauzate de bacteria E-coli, zeci de tone de castraveţi fiind aruncaţi la gunoi, în urma unui scandal izbucnit în vestul Europei, dar ale cărui efecte au s-au răsfrânt asupra fermierilor români.
Evoluţia suprafeţelor şi a producţiei în perioada 2007-2012 (sursa:INS/MADR)
| Specificare | UM | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 |
| Suprafaţa | mii ha | 253 | 269 | 267 | 263 | 263 | 254 |
| Producţie totală | mii tone | 3117 | 3820 | 3902 | 3864 | 4176 | 3457 |
De ce cultivă mai puţin legumicultorii?
„Tot mai mulţi legumicultori renunţă la activitatea agricolă, pentru că în ultimii trei ani nu ne-am mai acoperit cheltuielile şi Ministerul Agriculturii nu a venit cu nici un sprijin financiar. Ne-a promis că ne acordă acel ajutor de minimis, dar nu am primit nimic. Până la sfârşitul lunii iulie 2012 trebuia să primim sprijinul şi legumicultorii sperau să-l primească pentru a putea înfiinţa culturile de toamnă”, declara la sfârşitul anului trecut Mircea Croitoru, vicepreşedinte al Asociaţiei Profesionale Naţionale Legume – Fructe (APNLF) şi preşedintele Grupului de producători Legume-Fructe Matca.
România a recunoscut până la data de 2 mai 2012, un număr de 34 de grupuri de producători şi o organizaţie de producători, conform Regulamentului (CE) 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) şi Ordinului nr. 694/2008 privind recunoaşterea organizaţiilor de producători şi a grupurilor de producători recunoscute preliminar în sectorul fructe şi legume, precum şi modul de accesare a sprijinului financiar de către aceştia cu modificările şi completările ulterioare.
Grupurile şi organizaţiile de producători, recunoscute, din sectorul legume fructe, pot beneficia de sprijinul financiar prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 1078 din 10 septembrie 2008 privind acordarea de sprijin financiar grupurilor de producători recunoscute preliminar şi organizaţiilor de producători în sectorul fructe şi legume.
Pentru perioada 2010-2013, grupurile şi organizaţiile de producători recunoscute pot primi sprijin financiar, atât pentru constituire şi facilităţi administrative, cât şi pentru realizarea de investiţi.
Suprafaţa cultivată şi producţia principalelor culturi în 2007-2012 (sursa:INS/MADR)
| Cultura | Supr./cant. | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 |
| Tomate | mii ha | 46,0 | 51,5 | 49,1 | 49,8 | 52 | 48 |
| mii tone | 640,8 | 814,4 | 755,6 | 768,5 | 911 | 654 | |
| Ceapă | mii ha | 34,1 | 35,0 | 35,2 | 33,8 | 33 | 32 |
| mii tone | 325,0 | 395,6 | 378,1 | 369,1 | 394 | 337 | |
| Varză | mii ha | 46,1 | 49 | 48,3 | 47 | 47 | 48 |
| mii tone | 893,2 | 964,6 | 1001,9 | 981,2 | 1025 | 975 | |
| Ardei | mii ha | 18,6 | 20,2 | 20,0 | 21,0 | 20 | 19 |
| mii tone | 184,9 | 238,7 | 245,7 | 243,5 | 254 | 203 | |
| Alte specii legumi-cole | mii ha | 108,6 | 112,9 | 114,5 | 111,1 | 90,1 | – |
| mii tone | 1072,9 | 1406,6 | 1520,6 | 1501 | 822,8 | – |
În 2012, producţia de legume a fost mai mică cu 17,2% faţă de 2011. Au scăzut atât producţiile medii la hectar, cât şi suprafeşele cultivate.
La tomate, producţia cea mai mare a fost obţinută în 2011 (911 mii tone), iar cea mai mică anul trecut (654 mii tone). Suprafaţa cultivată cu tomate a scăzut însă an de an în perioada 2008-2012, ajungând la 48 mii hectare (2012) faţă de aproape 52 ha în 2008.
Până în 2011 inclusiv, producătorii de roşii destinate procesării primeau ajutor financiar în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 154 privind aprobarea cuantumului sumelor alocate în sectorul vegetal, ca mecanism de susţinere a producătorilor agricoli prin aplicarea schemei de plăţi tranzitorii pentru tomatele destinate procesării.
La ceapă şi varză scad producţiile de trei ani
Ajutorul financiar s-a acordat în baza Regulamentului Consiliului (CE) nr. 73/2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori. România are aprobat un plafon anual disponibil de 869 mii euro, pentru fiecare hectar cultivat cu tomate, sprijinul era de 740,20 de euro/hectar, cu condiţia ca să se livreze minimum 8000 kg/ha către unităţi de procesare. Schema de ajutor a fost introdusă de către toate statele membre începând cu anul 2008 şi s-a aplicat până în 2011 inclusiv.
La ceapă, cel mai bun an din perioada crizei rămâne pentru legumicultori anul 2008, când s-a obţinut o producţie deaproape 396 mii tone, faţă 337 mii tone în 2012. În perioada 2008-2012,suprafaţa totală cultivată cu ceapăla nivelul întregii ţări a scăzut cu 59 mii hectare
La varză, cea mai bună producţie a fost cea din anul 2009 când s-au obţinut 1.002 mii tone. Pe durata ultimilor cinci ani, suprafaţa cultivată a rămas practic aceeaşi (mici variaţii anuale), circa 49 mii hectare.
La ardei, ca şi în cazul culturilor de varză, cel mai bun an a fost 2009, când s-a obţinut (în sere, solarii, câmp şi gospodării individuale) o producţie de 246 mii tone. Cel mai slab an din perioada crizei a fost 2012, cu o producţie de doar 203 mii tone. Suprafaşa cultivată cu ardei a rămas practic constantă de-a lungul ultimilor cinci ani, respectiv 20 mii hectare la nivelul întregii ţări.
