• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Marile provocări ale micilor fermieri. Cum îşi pot finanţa şi extinde producţia când nu au acces la marile pieţe de desfacere?

    agrointeligenta.ro -

    Cea mai mare provocare pentru micii producători agricoli este accesul foarte limitat la pieţele de desfacere, în special către marile hypermarketuri, din simplul motiv că nu pot genera o cantitate constantă de produse şi un nivel calitativ care să le asigure o bază în negociere.

    Vorbim despre un segment de mici producători, în special pe legumicultură, care nu au culturi protejate pentru a asigura o continuitate în producţie de-a lungul anului. Astfel, aceştia sunt nevoiţi să vândă prin traderi, la ‘şosea’ sau la târgurile organizate local, cu o marjă redusă de profitabilitate. Cercul vicios continuă, căci o parte din profit se întoarce pentru a-şi finanţa culturile următoare, iar fondurile rămase sunt insuficiente pentru a finanţa pe cont propriu extinderea culturilor, construcţia de sere, solarii sau investiţii în utilaje agricole performante. Lucrează cu echipamente foarte învechite şi nu au acces la noi soiuri, noi hibrizi pentru a ţine pasul cu cerinţele pieţei.

    Mai mult, neavând culturi protejate, fermierii sunt expuşi riscului. Dacă prima cultură nu prinde, sămânţa n-a fost bună sau intervine o calamitate, şansele lor de a-şi finanţa din surse proprii chiar şi culturile următoare sunt mici şi vor avea nevoie de un an, doi să se redreseze.

    La nivelul comunităţilor locale, lucrurile stau şi mai rău. Întregi zone cu tradiţie în legumicultură, precum bazinul legumicol de la Maia, judeţul Ialomiţa riscă să dispară cu totul de pe hartă în următorii cinci ani, micii producători diminunându-şi exponenţial culturile de la un an la altul.

    Pentru producătorii mai mari, cei care au culturi protejate, nevoile de finanţare cresc exponenţial. Spre exemplu, în zona Baleni, pentru 1.000 de metri de solar, investiţia se ridică la 10.000 euro. Şi sunt producători care au investiţii de 50.000 de euro în zonă, făcută în 6-7 ani. Când ajung la un astfel de nivel de extindere, apar automat cheltuieli suplimentare foarte mari. Contribuţia băncilor este, aşadar, esenţială în toate etapele de dezvoltare ale producţiei agricole.

    Aici intervine finanţarea prin credit bancar. Agricultorii au nevoie de creditul de capital de lucru, creditul pentru investiţii sau un mix între cele două.

    Creditul de capital de lucru permite finanţarea activităţilor curente: achiziţia seminţelor, îngrăşămintelor, erbicidelor şi fungicidelor, a materiilor prime, întreţinerea şi reparaţia utilajelor agricole ş.a.m.d

    Creditul de investiţii este necesar pentru achiziţia de animale, de teren agricol, de utilaje agricole şi agregate specifice, achiziţia de spaţii, depozite sau de producţie, pentru renovarea imobilelor existente, construcţia sau extinderea serelor şi a solariilor.

    Principalul avantaj al finanţării prin bancă faţă de finanţarea din surse proprii este că asigură continuitate. Graficul de rambursare poate fi customizat, fiind corelat cu specificul şi sezonalitatea activităţii desfăşurate iar creditul poate fi utilizat şi în tranşe; cu alte cuvinte, agricultorii işi pot finanţa activitatea chiar şi în ani cu producţie scăzută sau până la amortizarea investiţiei şi nu trebuie să plătească rate în perioadele din an în care nu încasează.

    În plus, ritmul de extindere al producţiei este accelerat şi le permite producătorilor să ţină pasul cu ultimele tehnologii în materie de inputuri, îngrăşăminte şi utilaje performante pentru a asigura, treptat volumul şi calitatea necesare în negocierea unor preţuri mai bune în relaţie cu distribuitorii.

    În ceea ce priveşte oferta băncilor, diferenţiatorul nu vine neapărat din rata dobânzilor sau graficul de rambursare. Câteva aspecte fac diferenţa aici: accesibilitatea, flexibilitatea şi expertiza agricolă. Altfel spus, cât de uşor şi de repede pot obţine creditul şi cât de bine înţelege banca nevoile lor specifice.

    Dintre băncile care deservesc acest segment de piaţă, Patria Bank se remarcă prin prezenţă în comunităţile locale de peste zece ani. Agro consilierii Patria sunt membrii ai comunităţilor, oameni care înţeleg bine nevoile foarte specifice ale clienţilor lor. “Am colaborat foarte bine cu Patria Bank. Oamenii au fost foarte comunicativi şi săritori. Mi-au şi explicat pe îndelete, au venit la mine acasă. I-am rugat să nu vină cu maşina de firmă, nu am vrut sa ştie vecinii, lumea interpretează. Şi au înţeles.” Povesteşte o clienta Patria din comuna Maia, Ialomiţa care a contractat primul ei credit de 10.000 de Lei pentru a-şi finanţa achiziţia de îngrăşământ şi instalaţia de sămânţă, permiţându-i astfel să meargă mai departe.

    PATRIA-Bi-Fold-Agro-august 2016.indd

    Un alt aspect important este flexibilitatea. Agro consilierul Patria discută cu clientul, merge la el acasă pentru a-i înţelege business-ul, face simulări pe sumă, discută cu el, îi explică care sunt paşii, documentele necesare, inspectează cultura, solarul, ultilajele, imobilele, înaintează dosarul spre aprobare, moment din care, într-o săptămână, clientul încasează banii.

    Dar, poate că cel mai important, pentru că Patria Bank este parte din comunitate, există un interes mutual pentru dezvoltarea comunităţii locale. Consilierii înţeleg piaţă localaă, înţeleg tipul de sol, culturile, tradiţia, tehnologia folosită, practicile locale. Iar asta face diferenţa între o abordare limitată pe termen scurt şi dezvoltarea durabilă a acestor zone.

    Aflaţi mai multe despre creditul Patria pentru capital de lucru AICI.


    Te-ar mai putea interesa

    A apărut în supermarketuri carnea de miel adusă din Australia Lege nouă: Obligație pentru toți conducătorii de tractoare Când se plantează roșiile în grădină – calendar

    Ultimele știri

    Raport EFSA: Carnea de pasăre și ouăle produse în România sunt sigure pentru consum! John Enoiu, Naturevo – La ce să fie atenți fermierii după valul de ploi și temperaturi scăzute Adrian Pintea, MADR, anunț despre plata subvențiilor APIA