• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Iată cât de greu este să iei un credit agricol ca fermier

    agrointeligenta.ro -

    Dacă eşti agronom şi ai o firmă profitabilă cu cel puţin doi-trei ani de activitate în agricultură şi dacă eşti dispus să aduci cash şi garanţii care să depăşească valoarea împrumutului, ai ceva şanse să iei un credit bancar.

    Ca ciupercile după ploaie. Astfel poate fi definită, în câteva cuvinte, frecvenţa cu care au apărut în ultimii doi ani creditele destinate fermierilor. Ca şi ciupercile însă, aceste credite par a fi destinate doar unei categorii restrânse de „culegători“ specialişti. La prima vedere, ai putea crede că unele bănci au de gând să se transforme integral în societăţi de finanţare a agriculturii, aşa de bine sună reclamele şi atât de multe sunt produsele dedicate pe care le includ în portofolii. Şi de ce nu ar fi aşa, îţi spui în gând, dacă România are la dispoziţie, până în 2020, fonduri de peste 19 miliarde de euro destinate exclusiv sectorului agricol.

    Cum res­pectivele finanţări presupun, de cele mai multe ori, şi un aport propriu de capital, rolul băncilor este, teoretic, important. Vorbim de cel puţin 7-8 miliarde de euro care ar trebui să vină de la agricultori sub formă de cofinanţare. Suma totală care ar fi necesară pe post de cofinanţare nu este cunoscută. După cum ne-au informat reprezentanţii Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), prima şi singura analiză în acest sens a fost realizată la nivelul anului 2002, iar datele nu mai sunt, evident, de actualitate. În ceea ce priveşte semnalele pe care le primesc de la fermierii care încearcă să acceseze finanţări de la bănci, cei de la APDRP sunt rezervaţi.

    „Au existat şi situaţii când au fost probleme cu banca. Sunt fermieri care s-au plâns de anumite bănci sau chiar de anumite sucursale sau agenţii, în particular“, spun cei de la Agenţie. În practică, sub poleiala pliantelor de prezentare se ascund furcile caudine ale procedurilor de acordare a creditului. De altfel, obţinerea cofinanţării este, potrivit unui studiu realizat de APDRP, cea mai importantă problemă invocată de antreprenorii care încearcă să acceseze fonduri europene.

    „După ce am încercat la absolut toate băncile să obţin o finanţare, văzând condiţiile pe care mi le-au impus, nu mi-a mai rămas decât să mă întreb de ce cred ei că m-aş mai fi adresat băncii dacă deţineam deja fondurile şi garanţiile pe care mi le-au cerut“, spune un antreprenor. Persoanei respective i-a fost aprobată o finanţare nerambursabilă de 250.000 de euro pentru construcţia unui siloz. Nici în ceea ce priveşte creditele pentru achiziţia de terenuri situaţia nu stă mai bine. Ba chiar apar cazuri de domeniul absurdului, în care băncile afirmă că nu au bani să dea credite, deşi promovează respectivele produse pe toate drumurile.

    „Am o firmă cu rulaj de peste 750.000 de euro pe an şi profit net de aproximativ 85.000 de euro. M-am prezentat la bancă pentru obţinerea unui credit în vederea achiziţiei de teren agricol. Valoarea creditului ar fi fost de 400.000 de euro pe 10 ani. Răspunsul băncii care se laudă peste tot cu creditul pentru achiziţia de teren a fost categoric : nu avem fonduri pentru acest tip de credite“, ne explică un alt fermier.

    300.000 de euro cash pentru un credit de 450.000 de euro

    Capital a stat de vorbă cu mai mulţi antreprenori din sectorul agricol. I.T. din judeţul Prahova s-a lovit ca de un zid de prudenţa excesivă a băncilor. Omul, care a ţinut să nu îşi dezvăluie identitatea, a obţinut aprobarea pe un proiect privind cultivarea de legume bio în valoare de un milion de euro, dintre care 550.000 de euro fonduri europene nerambursabille. Prin urmare, contribuţia proprie ar fi trebuit să fie de 450.000 de euro.

    „Avem deja terenul în proprietate, un hectar. Cu tot cu acte, cu aprobări, cu dosarul pentru fonduri europene, am cheltuit deja 20-30 de mii de euro“, spune el. A încercat să obţină cele 450.000 de euro de la mai multe bănci. Fără succes până acum. Atenţie, omul a obţinut şi o garanţie de 80% din eventualul credit de la Fondul de Garantare a Creditului Rural.

    „Prima bancă la care am apelat, o bancă de stat care îşi face foarte multă reclamă pe zona creditelor agricole, mi-a cerut un aport propriu în cash şi garanţii în valoare de 30% din întregul proiect. Cu alte cuvinte, ar fi trebuit să vin cu 300.000 de euro cash. Păi, dacă îi aveam, de ce mai apelam la bancă?“, continuă tânărul antreprenor. În cadrul înţelegerii cu banca, ar fi trebuit să fie vorba şi de o scrisoare de garanţie (instrument care nu presupune plăţi cash) pe care fermierul ar trebui să o folosească pentru a debloca, sub formă de avans, jumătate din suma nerambursabilă, adică 225.000 de euro.

    Antreprenorul a explicat băncii că este dispus să folosească această sumă pentru a garanta viitorul credit. Banca l-a refuzat iar, susţinând că îşi asumă un risc atunci când emite scrisoarea de garanţie. „Pe lângă cei 225.000 de euro care erau cerţi, ­le-am mai propus şi să aduc ca garanţie un apartament în valoare de 80.000 de euro. Ar fi însemnat încă 65.000 de euro ca aport propriu. În total, vorbim de aproape 300.000 de euro.

    Degeaba, au refuzat propunerea“, continuă antreprenorul. Nici la celelalte bănci la care a apelat, dintre cele active mediatic pe zona creditelor agricole, nu a avut mai mult succes. Ba chiar unele dintre ele, pe lângă depozit colateral, garanţii imobiliare, ipotecă pe teren şi gaj pe utilaje, au mai solicitat şi un codebitor.

    Finanţări mici pentru proiecte minuscule. N-ai profit? Adio credit!

    „Se dau finanţări pentru creşterea de albine, de râme, de cincila. Proiecte mici, de cinci-şase până la zece mii de euro. Majoritatea nici nu reuşesc să se menţină în viaţă, până la urmă dau faliment. Şi, oricum, cât contează astfel de proiecte pentru o economie? Când vii cu ceva serios, te refuză“, mai spune, revoltat, fermierul nostru.

    De altfel, specialiştii din piaţă arată că apetenţa organismelor europene, dar şi a băncilor locale pentru proiecte de mici dimensiuni, care presupun activităţi mai degrabă exotice, este destul de mare. Şansele de a obţine bani, de exemplu, pentru achiziţionarea unor stupi de albine sau pentru cultivarea pe spaţii reduse a florilor sunt cu mult mai mari decât cele de a obţine o finanţare pentru a dezvolta o afacere în domeniul cultivării cerealelor.

    La întrebarea noastră privind ponderea creditelor pentru fermieri în totalul împrumuturilor acordate de bancă, reprezentanţii BCR ne-au răspuns raportându-se la sectorul microîntreprinderi şi PFA. „Din totalul de credite acordate clienţilor din segmentul microîntreprinderi şi PFA, 8% reprezintă credite acordate clienţilor ce desfăşoară activităţi agricole”, spun cei de la BCR.

    Din răspunsurile pe care le-am primit de la bancă, devine foarte clar că ideea de a porni o afacere de la zero în agricultură, cu ajutorul unui credit, este mai degrabă o utopie. În opinia BCR, clientul perfect eligibil pentru un împrumut agricol este o firmă cu un istoric de credit imaculat şi cu experienţă în domeniu de cel puţin 48 de luni. De asemenea, arată banca, cel mai important criteriu luat în seamă la analiza solvabilităţii este profitul obţinut de solicitant.

    capital.ro

    Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Te-ar mai putea interesa

    Instalarea Tinerilor Fermieri 2020. Proiectele se depun din 15 iulie, sprijinul maxim – 50.000 euro/fermă! TRANSFORMER – cel mai nou ameliorator de sol! De ce este acest produs UNIC PE PIAȚA DIN ROMÂNIA! Azot în formă lichidă de la Agro-Est Muntenia. Azofol, produsul câștigător pentru plante!

    Ultimele știri

    Prognoza meteo până pe 7 septembrie! Cum va fi vremea în următoarele patru săptămâni! Subvenții APIA: Lista cu crescătorii de animale aflați la control în fiecare județ! Subvenții APIA 2020: Controlul pe teren se face și în lipsa/fără prezența fermierului!

    Căutare în articole