LAPAR: De ce cumpără străinii pământ în România. MODIFICĂRILE PROPUSE LA LEGEA TERENURILOR!
agrointeligenta.ro -
Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR trage un nou semnal de alarmă privind fenomenul de acaparare a terenurilor agricole de către cetățenii străini, în defavoarea fermierilor români care nu pot concura cu ofertele generoase făcute de cei care vin să ia pământ românesc. Cel mai grav este că marile achiziții, cele de mii de hectare, nu sunt făcute pentru a se continu activitatea agricolă, ci ca investiții, pentru încasarea subvențiilor sau în alte scopuri mai puțin evidente în acest moment.
”Pământul agricol, resursa finită esențială pentru asigurarea securității alimentare a oricărui popor, devine bun tranzacționabil pentru obținerea unor profituri considerabile din orice altă activitate, mai puțin cea agricolă, pierzându-și astfel rolul său natural”, se arată într-o informare de la presă a LAPAR transmisă redcației Agrointeligența – www.agrointel.ro. În document se arată că după suprafața arabilă, România ocupă locul 5 în Uniunea Europeană. ”În România, există 13,3 milioane de hectare suprafață agricolă utilizată din care 8,3 milioane hectare teren arabil, ceea ce o califică pe locul 5 ca suprafață agricolă din UE. Totodată, România este țara europeană cu cea mai mare suprafață de teren pe cap de locuitor (0,6 hectare/locuitor)”, susțin datele furnizate de LAPAR.
”În contextul în care terenul agricol devine mijloc pentru obținerea unor câștiguri importante din speculă, și nu din exploatarea sa, conform destinației sale, concentrarea pământurilor în mâna unor persoane, altele decât fermieri, nu reprezintă decat un porces firesc prin care suprafața de teren agricol este substanțial diminuată. (…) Utilizarea terenurilor în alte scopuri decât cel agricol duce la concentrarea pământurilor în patrimoniul unor persoane, altele decât fermieri, iar aceștia din urmă se confruntă astfel cu o situație cel puțin contradictorie: fermierii mici sunt eliminați, descurajați să își muncească terenurile, tentați să le vândă pentru sume nesemnificative (în România, prețul unui hectar de teren arabil variază între 1.000 și 5.000 de euro), amplificarea procesului de pauperizare a populației din mediul rural, în scurt timp, după consumarea resurselor obținute din înstrăinarea pământurilor, transformarea unor oameni activi în persoane asistate social”, mai arată analiza LAPAR.
Potrivit aceleiași surse, investitorii străini sunt de cele mai multe ori dezvoltatori imobiliari, fonduri de investiții, speculanți, universități precum Universitatea Harvard care deține în România, încă din anul 1997, o suprafață de 32.000 ha păduri și 2.000 ha teren agricol, fără nici o întrebuințare a terenurilor în scopul cercetării științifice. ”Astfel, scopul pentru care investitorii străini cumpară teren în România, nu este cel al exploatării sale agricole, ci pentru obținerea unor profituri substanțiale din activități precum: dezvoltarea unor ansambluri rezidențiale, specula imobiliară, obținerea subvențiilor și utilizarea lor contrar destinației”, mai spune LAPAR.
Organizația de fermieri condusă de Laurențiu Baciu arată totuși că, pe altă parte, ”concentrarea terenurilor are și efecte pozitive, dar numai în situația în care fermierii mici se asociază pentru a exploata în comun suprafețele de terenuri pe care le dețin. Cu toate ca în România există o reticență cultural-istorică față de diverse forme asociative, efect al epocii comuniste, în prezent, fermierii care dețin suprafețe mici au optat pentru a lucra împreună aceste terenuri (spe exemplu, în județul Dâmbovița există fermieri care au în exploatare loturi de 0,5 ha până la 2 ha pe care le folosesc în comun)”.
Legile privind tranzacțiile cu terenuri agricole în România
Cadrul legislativ pentru situația terenurilor agricole din România este reprezentat de Codul Civil – Legea nr. 287/2009 și de Legea nr. 17/2014 privind unele masuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului.
Modificări propuse:
În corelație cu cadrul legislativ european și în sensul practicii statelor membre, România a propus modificări legislative care condiționează vânzarea terenurilor prin raportarea la caracteristicele speciale ale bunului tranzacționat, respectiv terenului agricol:
– cumpărătorul sa fie rezident fiscal în România și să facă dovada la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare a achitării tuturor taxelor și impozitelor către bugetul de stat;
– asociatul/acționarul majoritar și administratorul persoanei juridice române cumpăratoare trebuie să fie absovent al unei instituții de învățământ superior – specialitatea Agronomie și să fie rezident fiscal în România;
– 75% din cifra de afaceri a persoanei juridice cumpărătoare a terenurilor să fie obținută din activități agricole;
– cumpărătorul, persoană fizică și/sau juridică, trebuie să declare pe proprie răspundere că nu vor da în arendă terenurile care fac obiectul contractului de vânzare-cumpărare și nu le vor schimba destinația de teren agricol pentru o perioadă de minim 30 de ani de la data dobândirii în proprietate a terenului;
”Totodată, am limitarea suprafeței terenurilor agricole ce pot fi înstrăinate la 150 ha în situația în care cumpărătorul este persoană fizică, și la 1.500 ha în situația în care cumpărătorul este persoană juridică. Suprafața de 1.500 ha poate fi majorată cu încă 500 ha dacă cumpărătorul produce nutrețuri”, se mai arată în informarea LAPAR remisă Agrointeligența – www.agrointel.ro
