ANAF A INVENTAT impozitul pe pagubele DIN AGRICULTURĂ
Roxana Dobre -
Situație incredibilă la ANAF! La câteva luni după ce un doljean a depus la Fisc proces-verbal de calamitate a culturii, Fiscul l-a informat că are de plată impozitul întreg!
Deși a depus din august actele care arată că i-au fost distruse culturile agricole în proporție de 90%, un doljean a fost somat de Fisc în octombrie să achite impozitul pe venitul din agricultură. Bărbatul a plătit banii. După ce a depus a doua cerere la AJFP Dolj și și-a cerut banii înapoi, conform legii, Fiscul i-a răspuns că nu îi datorează niciun leu. Abia după ce GdS s-a interesat de caz și a întrebat de ce nu i se restituie omului banii pe care acesta nu îi datora, AJFP Dolj i-a transmis contribuabilului, prin intermediul ziarului, că îi va da banii înapoi. Dar nu oricum. Bărbatul este invitat să mai depună încă o cerere de restituire a impozitului. A treia. Cum s-a ajuns la o astfel de situație?
Un doljean și-a făcut datoria să declare la Fisc, în primăvara lui 2016, suprafețele pe care le cultivă în zona comunei Amărăștii de Jos și pentru care datorează impozit pe venit. Pe data de 30.06.2016, Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Dolj i-a emis lui Nicușor Dinu Decizia de impunere privind plățile anticipate cu titlu de impozit pe venit, Fiscul stabilind că persoana fizică în cauză datorează 221 de lei impozit și 72 de lei drept contribuție la asigurările sociale de sănătate (CASS), ceea ce înseamnă, în total, 293 de lei, bani pe care îi putea achita până la finele anului 2016, conform legii.
Între timp, intemperiile au făcut ravagii, iar culturile lui Nicușor Dinu au fost distruse aproape în totalitate. Pe 5 august 2016, Nicușor Dinu a depus la AJFP Dolj procesul-verbal de calamitate a culturilor agricole și a cerut recalcularea de către Fisc a impozitului datorat. Legislația în vigoare obligă Fiscul ca în astfel de situații impozitul datorat de agricultori să fie diminuat corespunzător cu procentul de calamitate.
Dar, surpriză! Pe 27 octombrie, Fiscul i-a trimis contribuabilului somație de plată și titlu executoriu pe jumătate din suma totală datorată, pentru că acesta depășise primul termen legal de plată a impozitului pe veniturile din agricultură, care fusese 25 octombrie. AJFP Dolj îl informa pe om că are de plată 147 de lei impozit (jumătate din cel datorat pe tot anul). De teama blocării conturilor și a altor repercusiuni din partea ANAF, bărbatul a mers să plătească pe 8.11.2016, achitând cei 147 de lei pentru care fusese somat, deși cultura lui fusese calamitată de grindină în proporție de 90%.
„ANAF a inventat impozitul pe pagubele din agricultură“
Pe 28.11.2016, bărbatul a mai depus încă o cerere de restituire a impozitului. Dar culmea, Finanțele județene i-au răspuns doljeanului, pe 16 decembrie, prin adresa nr. 248.858 emisă în 7.11.2016, că nu îi restituie banii plătiți și că el nu figurează în evidențe cu nicio sumă de restituit. Paradoxal, în loc să îi restituie cei 147 de lei pe care omul nu-i datora din moment ce cultura lui nu a produs niciun venit, Fiscul doljean i-a mai emis o decizie de impunere pe 22 decembrie. „ANAF a inventat impozitul pe pagubele din agricultură. Cum să plătesc impozit pe venit, dacă eu am avut o pagubă și toată cultura a fost calamitată de grindină? Nu înțeleg de ce nu îmi dau banii înapoi, din moment ce am dus toate actele cerute de lege, inclusiv procesul-verbal de calamitate, pe care l-am depus la ei cu luni în urmă“, a spus Dinu.
Ce pot face agricultorii
Agricultorii – persoane fizice – care datorează impozit pe venitul din agricultură care au avut culturi calamitate trebuie să depună din timp la Fisc acele procese-verbale de calamitate încheiate de comisia de specialitate, adică înainte de cele două termene de plată ale impozitului, respectiv 25 octombrie și 25 decembrie.
Apoi, ei nu pot decât să aștepte ca funcționarii Fiscului să le ia în considerare documentele depuse. ANAF trebuie să prelucreze datele și să înregistreze în timp util modificările apărute în ROL-ul fiecărui contribuabil care a avut calamitate. Dacă procentul de calamitate a culturii este foarte mare, atunci agricultorii nu mai datorează niciun ban statului, pentru că nu au realizat producție, respectiv nu au niciun venit de pe urma pământului deținut.
Mai mult pe www.gds.ro
