CUM OBȚINEȚI RĂSADURILE: pașii de urmat DE LA SEMĂNAT LA PLANTARE!
Roxana Dobre -
Producerea răsadurilor de roșii reprezintă o variantă tot mai utilizată de legumicultori, fie că produc pentru consum propriu sau piață, având în vedere prețul tot mai mare al materialului săditor. Întreg ”procesul” nu este deloc greu dacă veți ține cont de o serie de factori cum ar fi regimul de lumină, CO2, apă, substanţe minerale, regimul de convieţuire!
DE CE AVEȚI NEVOIE:
- Semințe de bună calitate. Recomandarea noastră este să folosiți numai semințe din soiuri românești;
- Apoi de substratul de cultură și de diverse recipiente pentru înființarea culturii;
- Mai aveți nevoie de câteva termometre, de un higrometru pentru determinarea umidității aerului și de o stropitoare fină sau un pulverizator;
- Nu trebuie să uitam nici de asigurarea parametrilor optimi de microclimat (temperatură, umiditate), de surse suplimentare de iluminare a răsadurilor și desigur de rezervă de spațiu și substrat de care vom avea nevoie după repicarea răsadurilor.
SPAȚIUL: La alegerea spațiului unde vreți să amplasați viitoarele răsaduri trebuie să țineți cont în primul rând de posibilitatea de a asigura o cantitate cât mai mare de lumină, dar și temperatura specifică acestei faze, adică aproximativ de 18-20 grade Celsius, ținand cont că tomatele sunt plante termofile (iubitoare de temperaturi ridicate) dar și pretențioase față de lumină.
SUBSTRATUL: Puteți folosi pământul în care plantați în funcție de propriile preferințe. Mulţi folosesc jumătăţi de coji de ou, cofrajele de la ouă sau confecţionează din fâşii de ziar pus în câteva straturi, asta pentru ca sa evite repicarea ulterioară. Orice ați alege este la fel de eficient. La fel și în cazul recipentelor pe care le utilizați. Dar, în cazul acestora trebuie să rețineți că trebuie acoperițe cu folii de plastic, și dacă există posibilitatea, cele mai potrivite sunt foliile de culoare roz sau orange, dat fiind că imită cel mai bine lumina zilei însorite chiar și în zilele mohorâte. După ce seminţele încep să încolţească și plăntuţele sunt în stadiu de “mică buclă” scoatem folia și scădem temperatura.
Regula de aur va fi:
- Ziua – lumina + căldura
- Noaptea – întuneric + răcoare
Citiți și: PRODUCEREA RĂSADURILOR: Cel mai bun pământ pentru răsadnița de legume
DATA DE SEMĂNARE: Trebuie calculată în funcție de perioada estimată pentru plantarea în grădină, perioadă în care temperatura solului trebuie să atingă și chiar să depășească 12°Celsius, lucru care se întâmplă de regulă spre sfârșitul lunii aprilie – prima decadă a lunii mai.
Așadar, știind că vârsta la care răsadul de roșii este bun de plantat se situează între 55-60 de zile (calculate de la semănat), veți putea calcula și data la care este bine să porniți producerea răsadurilor.
Regulă de aur: Nu semănați prea devreme doar de dragul de a vă apuca mai repede de grădinărit. Semănatul timpuriu, în condiții de temperaturi exterioare scăzute și mai ales cu zile scurte și mohorâte nu vă va aduce rezultatele dorite, ba chiar se poate transforma într-un dezastru.
Semănatul răsadurilor: Luați tava găurită dezinfectată, clătită și uscată și umpleți-o cu un strat de pământ de cel puțin 7-8 cm. Tasați ușor substratul și udați-l bine cu apă la temperatura camerei. Semințele se pot împrăștia sau se pot semăna pe rând, în funcție de răbdarea și timpul de care dispuneți.
Dacă tava nu este specială pentru răsaduri, cum este cea din poza de mai sus, puteți alege orice altă variantă pe care o aveți acasă. Dar, cu o șipcă (riglă de lemn) trebuie să trasați mici șanturi cam la distanță de 2 cm. În aceste șanturi așezați una cate una semințele, la distanță de 1 cm una de alta.
Puteti folosi o pensă, dar la fel de bine puteți folosi un simplu pix pe care îl înmuiați din când în când în apă. Împrăștiați semințele pe masă și cu pixul luați câte una. O să fiți surprinși să vedeți că sămanța se lipește și stă până o așezați la locul ei.
Tot ce vă rămâne de făcut este să stropiți semințele folosind un pulverizator sau o stropitoare cu sită foarte fina, altfel le veți deranja de la locul lor. Acoperiți apoi semințele cu un strat gros de 0,5 – 1,5 cm de substrat cernut, pe care il presati usor si uniform pentru a realiza contactul cu semințele. Nu mai udati decât dacă substratul este uscat. Acoperiți tava cu folie și așezați-o într-un loc călduros.
Temperatura ce trebuie asigurată răsadurilor: În primele zile vom urmări destul de insistent regimul de temperatura pentru micile răsaduri. După semănat, semințele de tomate răsar atunci când temperatura solului este mai mare de 10-12°C, însă optim pentru germinare este ca substratul sa aibă o temperatură de 24-26°C. La temperatura optimă și o umiditate de 70% semințele ar trebui să germineze în 5-7 zile.
Temperatura este foarte importantă, pentru că la temperaturi scăzute semințele germinează mai greu iar la temperaturi mai mari plantele rîsar mai devreme, dar sunt firave și sensibile la boli.
Zilnic trebuie sa aerisiți tăvile prin ridicarea foliei, altfel pe substrat o să vedeți cum încep să se dezvolte mucegaiuri. După răsărirea plantelor se îndepartează folia de pe tăvi. Acum este posibil ca din cauza aerului uscat cuticula seminței să se țină încă de frunzulițele cotiledonate sau să le țină lipite. Stropiți ușor plantele și cojile semințelor vor cădea.
Imediat după răsărirea plantelor, temperatura trebuie redusă la 18-20° C ziua și 15-16°C pe timpul nopții, pe o perioadă de 2-3 zile, apoi va fi menținută în intervalul 20°C – 22°C. Procedând așa, energia plantei este canalizată pentru dezvoltarea rădăcinii și se previne alungirea răsadului. Între zi și noapte este bine să existe o diferență de temperatură de 5°C. În condiţii normale de îngrijire, primele frunze adevarăte apar cam la 8-12 zile de la răsărire. Boala cea mai des întâlnită în această etapă de dezvoltare a plantelor este căderea răsadurilor, favorizată de temperatură și umiditate ridicate.
Udarea răsadurilor: Udarea se face întotdeauna cu moderatie și cu apă la temperatura camerei. Dacă aveți posibilitatea folosiți apă de ploaie sau zăpadă topită. Folosiți apă de la robinet numai după ce ați lăsat-o o zi la temperatura camerei, pentru sedimentarea sărurilor și evaporarea clorului. Udați doar când substratul este zvântat, la 3 –4 zile. Apa se adaugă în tăviță gradat și se completează pe măsură ce este absorbită de substrat. Apa nu trebuie să stagneze în tăviță și nu se recomandă nici udarea în ploaie, cu stropitoarea, în acest fel fiind facilitată apariția bolilor fungice (produse de mucegaiuri).
Umiditatea pentru răsaduri: Dacă aerul e prea uscat, așa cum se întâmplă frecvent în spațiile încălzite cu calorifere, asezați tăvițe cu apă sau prosoape ude pe calorifer. Dacă umiditatea este prea ridicată, aerisiți camera repede, fără a supune plantele curenților reci de aer.
Repicatul răsadurilor: Adică rărirea răsadului se face doar în cazul în care vi se pare că plantele sunt prea dese. Acest lucru se poate face în aceleași tăvițe dar la distanțe mai mari sau în recipiente individuale, cu scopul asigurării spaţiului de nutriţie corespunzător şi a unei cantități de lumină mai mari. Așadar, dacă ați semănat de prima dată în pahare sau alveole, doar câte o sămânța, nu veți repica ci veți lasă plăntuța să se dezvolte în continuare în acelasi loc. Cu cât e paharul sau mai mare, cu atât e mai bine.
Repicatul are loc cam la 10 zile de la răsărire, mai exact la apariția primelor frunze adevarăte iar cu o seară înainte de repicare substratul se udă bine. Plantele se separă cu grijă pentru a nu afecta rădăcinile.
Pentru repicat se folosește același substrat ca și la semănat dacă este din comerț, sau un amestec format din turbă 50%, mraniță 25% și pământ de țelină 25%, cu adaos de azot, fosfor și potasiu. După repicat plantele se udă și se umbresc ușor, scăzând și temperatura, pentru a preveni ofilirea plantelor.
Citiți și: Repicarea răsadurilor de legume. Cum se face și la ce detalii trebuie atenție sporită!
Hrănitul răsadurilor: În general hrănirea începe în momentul în care plăntuţele îşi schimbă domiciliul. Adică după repicare.
În primele 2 săptămâni de viață răsadurile au nevoie de:
- azot;
- fosfor;
- magneziu;
- potasiu;
- calciu;
- sulf;
- bor.
Călirea răsadurilor: Este un proces foarte important pentru obținerea de răsaduri de bună calitate și constă în obișnuirea treptată a răsadului cu noile condiții în care va continua să crească din momentul în care ajunge în gradină.
Pentru asta, cu două săptămâni înainte de data plantării în grădină, este obligatorie scoaterea răsadurilor afară, pentru perioade scurte la început și apoi pentru perioade din ce în ce mai lungi. Practic, în prima zi veți scoate tăvile doar pentru 2 – 3 ore și intr-un loc umbrit. Faceti asta într-o zi în care temperatura este de peste 12°C. Încet-încet, expuneți plantele și la soare, după 2-3 zile ajungând la o jumătate de zi de expunere la soare. Încercați să așezați răsadurile într-o poziție estică, expunându-le soarelui de dimineață care este mai blând decât cel din miezul zilei.
După o săptămână răsadurile ar trebui să fie destul de obișnuite pentru a rezista la soare întreaga zi. În ultimele zile lăsați răsadurile afară și peste noapte, eventual protejate cu folie.
În final, după 55-60 de zile de la semănat plantele ajung la înălțimea de 10-15 cm și au 4-5 frunze bine dezvoltate. Acesta este momentul când, în funcție și de temperaturile exterioare, plantele pot fi transplantate în grădină.
