PRODUCEREA RĂSADURILOR: Cel mai bun pământ pentru răsadnița de legume
Gabriela Gimbășanu -
Alegerea tipului de pământ pentru producerea de răsaduri este o operațiune destul de dificilă, având în vedere varietatea de amestecuri de substraturi pentru răsaduri comercializate pe piață. Dacă nu vreți să cheltuiți foarte mulți bani pe amestecurile nutritive ce le puteți găsi la majoritatea magazinelor de specialitate, trebuie să știți că aveți posibilitatea să vă produceți propriul substrat pentru răsaduri din ingrediente naturale.
Producerea răsadurilor necesită folosirea amestecurilor de pământuri nutritive pentru semănături şi repicat. Substraturile alese trebuie să se caracterizeze printr-o structură bună, care să asigure o porozitate şi o aerare optimă şi să conţină cantităţi suficiente de substanţe nutritive într-o formă uşor asimilabilă de plante. Aceste amestecuri nu trebuie să formeze la suprafaţă o scoarţă, care este foarte dăunătoare mai ales plantelor de castraveţi, ridichi de lună şi andive.
Iată care sunt principalele tipuri de substraturi nutritive ce pot fi folosite în răsadniţe:
1. Substrat pentru răsaduri de legume. Pământul de ţelină
Pământul de ţelină se obţine prin descompunerea ţelinei înierbate. El se procură din terenurile cu graminee şi leguminoase. Pământul de grădină se obţine din terenurile cultivate cu legume. Acest pământ trebuie în prealabil bine dezinfectat, dat prin ciur şi curăţat de diferite materiale străine, ca: pietre, resturi de rădăcini etc.
În general este recomandat ca pământul de răsadniţă să se strângă vara după terminarea sezonului, obţinându-se un material nutritiv foarte valoros. După o dezinfecţie puternică, pământul de răsadniţă se aşează în platformă timp de 6 luni pentru a se aerisi, în care perioadă se amestecă cu îngrăşăminte minerale sub formă de soluţie.
2. Substrat pentru răsaduri de legume. Pământul de turbă
Pământul de turbă se pregăteşte în orice perioadă a anului şi poate fi gata după 6-12 luni. Se prepară din turba bine descompusă. Pentru a reduce aciditatea se adaugă o cantitate de 3 kilograme var pentru un metru cub de turbă proaspătă. Pe perioada păstrării se recomandă lopătarea lui de 1-2 ori.
3. Substrat pentru răsaduri de legume. Nisipul de râu – de bază pentru amestecuri
Nisipul de râu se foloseşte în mod curent la amestecurile pentru semănături şi repicat. Pentru prinderea plantelor şi grăbirea fructificării, producerea răsadului în ghivece din pământ ars este înlocuită cu o metodă mai economică, aceea a semănatului şi a repicatului în diferite suporturi (cuburi şi ghivece nutritive) confecţionate din turbă, plastic, hârtie sau carton. Ghivecele nutritive se execută cu ajutorul unor utilaje speciale.
4. Răsaduri de legume. Substratul nutritiv conține turbă, pământ și mraniță
Patul nutritiv este compus dintr-o parte pământ de ţelină, două părţi mraniţă cernută şi nisip, sau din turbă 60%, pământ 20% şi mraniţă 20%, care se aşează deasupra patului cald de băligar din răsadniţă. Pământurile nutritive pentru semănat şi repicat trebuie în mod obligatoriu dezinfectate contra bolilor criptogamice înainte de a fi depozitate în locuri speciale. Tratarea pământului se face pe cale termică sau chimică.
5. Răsaduri de legume. Cum alegem perioada optimă de semănat?
Temperatura optimă pe care trebuie să o atingă pământul din răsadniţă sau seră pentru germinarea şi răsărirea seminţelor de legume variază între 23°C și 27°C. Se remarcă faptul că pe măsură ce temperatura pământului scade, se reduce energia de încolţire şi răsărire, mai ales în cazul seminţelor uscate, neumectate, favorizându-se şi atacul unor microorganisme patogene.
În zonele sudice şi vestice ale ţării, semănatul tomatelor timpurii are loc în prima decadă a lunii februarie, iar a verzei şi a conopidei timpurii nu mai târziu de 15 ianuarie. În zonele mai reci şi nordice, semănatul acestor culturii are loc cu 2-3 săptămâni mai târziu. Ardeiul şi vinetele timpurii se însămânţează cu 10-15 zile după tomatele timpurii.
Sursă selectivă: afacerilataraprodusebio.blogspot.ro
