Dilema porumbului pentru gâsca cu gât roșu, rezolvată de APIA la sesizarea LAPAR. Fermierii scapă de sancțiunile nedrepte!
Gabriela Gimbășanu -
Situație aberantă, creată de softul APIA și care a condus la sancționarea a multor fermieri, și-a găsit rezolvare! Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR a transmis în data de 12 ianuarie o sesizare conducerii APIA explicând că producătorii agricoli care beneficiază de Măsura 214 – Pachetul 7 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roșu au fost sancționați pe nedrept.
Fermierii care primesc această plată compensatorie au un angajament semnat pe cinci ani care îi obligă ca la recoltarea culturii de porumb, să lase o suprafață nerecoltată de minim 5% și maxim 10%.
”În campania următoare, suprafața nerecoltată de minim 5% este eligibilă pentru Agromediu doar dacă sunt respectate GAEC-urile, indiferent de cultura existentă pe suprafața respectivă”, explică reprezentanții LAPAR.
Ce s-a întâmplat însă? Fermierul care a cultivat în anul de cerere 2015 porumb ca parcelă angajată în P7 a recoltat 95% și a lăsat 5% din suprafață nerecoltată. Pe timpul iernii, suprafața de 95% a fost însămânțată cu grâu, orz, secară, triticale sau rapiță, iar 5% a rămas acoperită cu acel porumb nerecoltat. În primăvară, fermierul a însămânțat 95% tot porumb și 5% alte culturi sau tot porumb, însă sistemul a considerat că fermierul nu a respectat obligația de a înființa culturi – grâu, orz, triticale, secară, rapiță. ”Ori în sistem nu se poate vedea că fermierul a înființat aceste culturi, deoarece în 2016, este nevoit să treacă cultura înființată pe timpul verii”, au explicat cei de la LAPAR.
Din fericire, la APIA s-a găsit înțelegere și o soluție la problema ridicată de LAPAR. Astfel, directorul general al APIA, Adrian Pintea, a informat organizația că acei fermieri care au această situație, se pot prezenta la centrele unde au depus cererea unică pe 2016 cu documente precum caietele de Agromediu, registrul de evidență a tratamentelor pentru campaniile 2015 și 2016, declarații pe propria răspundere și alte acte doveditoare pentru situația respectivă.
”După finalizarea efectuării acestor verificări suplimentare, în situația în care rezultatul este favorabil, sancțiunea aplicată de sistemul informatic IACS va fi diminuată/inhibată”, a transmis șeful APIA. Pentru anul de cerere, ca să nu mai existe probleme, inspectorii de control vor face o vizită în teren pentru a constata cultura de toamna înființată.
Laurențiu Baciu, președintele LAPAR: Noi nu cerem niciodată lucruri aberante, ci mergem în fața autorităților cu probleme concrete
”Nu cerem lucruri aberante, ci lucruri care au fost puse eronat în ecuație și trebuie rezolvate în interesul ambelor părți. Am solicitat modificări care nu fac atingere regulamentului european, ci pur și simplu au fost introduse pe plan intern. Important este să găsim soluții la problemele reale. Au fost niște condiții acolo care erau foarte ciudate, unul dintre colegii delegați de LAPAR să trateze această chestiune (Pachetul 7- ”Terenuri arabile importante ca zonă de hrănire pentru gâsca cu gâtul roșu”- n.r) era direct vizat și cunoștea foarte bine fenomenul. Ca un profesionist de bună credință a expus lucrurile așa cum sunt în realitate, aducându-le la cunoștință celor de la APIA lucruri reale și a reușit să găsească o formă care să fie și eligibilă și să aibă și efect în teritoriu, să mulțumească și pe cei care vin în control. Sunt foarte multe ciudățenii în tot regulamentul asta din cauza cărora fermierii au de suferit deși nu au nici o vină. Întotdeauna am fost optimist și sperăm să ajungem acolo unde să facem lucrurile să meargă în folosul fermierilor români”
