Cum trebuie făcută DEPOZITAREA GUNOIULUI DE GRAJD. Regulile care VĂ POT LĂSA FĂRĂ SUBVENȚIE!

Roxana Dobre - 19 martie 2017 12:36

Depozitarea gunoiului de grajd trebuie să respecte un set de reguli stabilite de specialiști și aprobate de către autorități. Orice abatatere de la aceste reglementări aduce cu sine sacționarea fermierului la plata subvențiilor pe motiv că acesta nu a respectat normele de ecocondiționalitate, respectiv acele norme menite să protejeze apele de poluarea cu nitrați din surse agricole. 

În scopul protecţiei tuturor resurselor de apă împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, conform Codului de bune practici agricole, fermierii au următoarele obligaţii:

• Să dispună de capacităţi de depozitare a gunoiului de grajd fără defecte structurale, a căror mărime trebuie să depăşească necesarul de stocare a gunoiului de grajd, ţinând seama de perioada cea mai lungă de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice pe terenul agricol.
• Depozitarea gunoiului de grajd se poate face în depozite permanente (sistem individual şi/sau comunal) sau depozite temporare în câmp, pe terenul pe care va fi împrăştiat.
• Depozitele permanente (platforme special amenajate) pentru exploataţiile cu un număr mare de animale sunt construite din beton, hidroizolate la pardoseală şi prevăzute cu pereţi de sprijin înalţi de 2 metri, de asemenea hidroizolaţi, şi cu praguri de reţinere a efluentului şi canale de scurgere a acestuia către un bazin de retenţie.
• Platformele trebuie amplasate la o distanţă de cel puţin 50 m faţă de locuinţe şi sursele de apă potabilă, să aibă o capacitate suficientă de stocare, să aibă drumuri de acces şi să nu fie amplasate pe terenuri situate în apropierea cursurilor de apă sau cu apă freatică la mică adâncime.
• Capacitatea de stocare a platformelor depinde de numărul de animale din fermă, sistemul de creştere al animalelor (cu sau fără aşternut) şi perioada maximă de stocare, determinată de perioada de interdicţie pentru aplicarea în teren a gunoiului de grajd.
• Baza platformei trebuie să aibă o înclinare de cca 2-3% spre una din marginile platformei, unde se amplasează un bazin de colectare a mustului de gunoi rezultat în timpul fermentării.
• Capacitatea bazinului de colectare se stabileşte în funcţie de capacitatea platformei (cca 4-5 m3 pentru fiecare 100 t gunoi proaspăt) şi de ritmul de evacuare a mustului de gunoi (o dată sau de mai multe ori pe an).

Depozitarea temporară a gunoiului de grajd în câmp

În unele cazuri, este necesară depozitarea temporară pe câmp, din motive de transport sau de capacităţi limitate de depozitare în gospodăria proprie, însă numai după verificarea faptului că nu există un risc de poluare a cursurilor de apă sau drenurilor din câmp, respectând următoarele cerinţe referitoare la gunoiul de grajd:

• gunoiul de grajd se va depozita numai pe terenul pe care va fi împrăştiat;
• cantitatea depozitată nu poate depăşi cantitatea totală de gunoi de grajd care ar trebui aplicată pe întreaga suprafaţă a terenului, calculată pe baza standardelor privind cantităţile maxime de îngrăşăminte cu azot ce pot fi aplicate pe teren;
• gunoiul de grajd nu poate fi depozitat în grămezi temporare mai mult de un an de zile, fiind depozitat în fiecare an în locaţii diferite;

Depozitele temporare de gunoi de grajd se vor amplasa:

• la cel puţin 20 m de cursurile de apă, drenuri deschise;
• la cel puţin 50 m faţă de foraje hidrogeologice, puţuri sau izvoare ;
• la cel puţin 250 m de orice foraj sau fântână utilizată pentru furnizarea publică de apă potabilă.
• se recomandă ca la baza depozitului temporar de gunoi de grajd să fie amplasată o folie impermeabilă peste care să fie pus un pat de paie sau alte materii organice, în mod deosebit în cazul în care gunoiul de grajd prezintă un grad ridicat de umiditate.
• de asemenea, se recomandă ca laturile depozitului (îndeosebi cele situate în josul pantei) să fie înconjurate de un strat de paie.
• este interzisă realizarea grămezilor temporare de gunoi pe terenuri inundabile.

Atenție! Depozitarea în câmp a gunoiului de grajd şi a compostului trebuie evitată pe cât posibil, deoarece sporeşte riscul de pierdere a nutrienţilor prin scurgere la suprafaţă, infiltrare şi volatilizare, diminuându-se astfel calităţile de fertilitate şi sporind riscul de poluare.

DE REȚINUT! Depozitarea şi procesarea gunoiului de grajd din fermele cu un număr de animale de până la 100 de Unități Vită Mare (UVM) se poate face pe platforme individuale sau în platforme comunale (colective).

Platformele comunale de gunoi de grajd sunt foarte utile acolo unde condiţiile de depozitare individuală nu există sau nu oferă suficientă siguranţă, sau unde este necesară co-procesarea unor cantităţi mari de reziduuri organice menajere.

Pentru fermele cu peste 100 UVM depozitarea şi procesarea gunoiului de grajd se face în conformitate cu cerinţele acordului de mediu eliberat pentru ferma respectivă. Depozitarea şi procesarea gunoiului de grajd pe platforme individuale se face luând în considerare factori ca: accesibilitatea, distanţa faţă de grajduri şi locuinţă, pentru transportul şi gestionarea eficientă şi confortabilă a gunoiului de grajd, a resturilor organice şi a compostului, cu risc şi neplăceri minime pentru fermier şi vecini.

Spaţiul de depozitare trebuie amenajat la cel puţin 100 m faţă de canale, râuri, iazuri sau alte corpuri de apă, şi la o distanţă de minim 50 m faţă de sursele de apă potabilă. Înainte de stabilirea locaţiei, proprietarul trebuie să analizeze modul de curgere pe parcelă şi să se asigure că instalează adăpostul pentru depozitarea bălegarului în aval faţă de fântâni şi direcţia de curgere a apei freatice. Locul de depozitare va avea o bază din material impermeabil cum ar fi o placă de beton sau un pat impermeabil cum ar fi polietilena cu densitate mare. Lichidul drenat din grămadă, dacă există, trebuie colectat pe cât posibil şi reintrodus în grămadă.

Pentru o depozitare adecvată şi sigură, trebuie asigurată o capacitate suficientă, care depinde în principal de numărul şi speciile de animale deţinute, de tipul de bălegar produs şi de durata necesară de stocare. Durata necesară de stocare depinde de managementul gunoiului de grajd după perioada de stocare în sistemele individuale de depozitare.

Indiferent de tipul de depozitare, este important să se ia următoarele măsuri necesare prevenirii pierderii materiei organice şi nutrienţilor în apa subterană, sol sau apa de suprafaţă:

• depozitarea gunoiului să se facă pe un pat impermeabil sau pe un strat absorbant suficient de gros alcătuit din sol, paie, rumeguş, fragmente de lemn sau scoarţă de copac;
• să se asigure protecţie împotriva excesului de umezeală din precipitaţii sau scurgere la suprafaţă;
• dacă este posibil, să se prevadă un recipient cu capacitatea de cca 50 de litri pentru fiecare tonă de material pentru captarea şi colectarea lichidelor drenate din gunoiul de grajd, în special în timpul precipitaţiilor abundente.

Sisteme de depozitare a gunoiului de grajd în gospodărie

Există multe sisteme de depozitare şi compostare eficientă şi sigură a gunoiului de grajd şi a reziduurilor menajere organice în gospodărie, de la cele elementare şi ieftine până la cele sofisticate şi mai scumpe.

Acestea trebuie să asigure capacitatea necesară pentru depozitarea gunoiului de grajd şi a reziduurilor organice pe perioada când împrăştierea este interzisă, toate sistemele trebuind să îndeplinească următoarele condiţii generale:

• să protejeze solul, apa subterană şi apa de suprafaţă împotriva infiltraţiilor nutrienţilor şi împotriva scurgerilor de efluenţi;
•  să evite pe cât posibil uscarea excesivă a grămezii, prin protejarea materialelor împotriva razelor directe ale soarelui;
• să permită amestecarea materialelor la intervale regulate pentru înlesnirea proceselor de compostare;
• să fie amplasate departe de apele de suprafaţă, fântâni şi alte zone sensibile; distanţa minimă depinde de tipul de sistem de depozitare;
• să fie echipate cu un bazin de colectare a materialelor lichide, în special în timpul căderii precipitaţiilor;
• este de preferat ca spaţiile de depozitare să fie dotate cu acoperiş pentru a evita spălarea materialelor de către ploile abundente şi încetinirea procesului de compostare.

Pentru atingerea unor temperaturi de compostare suficient de mari pentru a distruge paraziţii, bacteriile şi seminţele de buruieni, grămada de material de compostat trebuie să fie de cel puţin 1 m înălţime. Din motive practice, şi pentru a menţine o bună aeraţie, înălţimea grămezii nu trebuie să depăşească 1,5 m.

Spaţiile de depozitare şi compostare pot fi construite din materiale diverse, atâta timp cât sistemul garantează îndeplinirea condiţiilor de mai sus. Posibilele materiale sunt lemnul, plasa de sârmă, betonul sau plasticul, sau combinaţii dintre acestea. În funcţie de condiţiile geografice, mijloacele financiare şi perspectivele pe termen lung, fermierii pot prefera un sistem simplu şi ieftin care necesită un volum de muncă mai mare pentru funcţionare şi întreţinere, sau să investească în materiale mai scumpe dar durabile ce oferă garanţii mai bune pentru mediu şi volum mai mic de muncă.

Iată câteva exemple de sisteme ce îndeplinesc condiţiile de bază, considerate fezabile în condiţiile economice actuale ale spaţiului rural din România:

1.Grămezi de compost neacoperite, cu pat de paie sau întăritură de pământ

Grămezile neacoperite sunt cea mai simplă şi ieftină metodă de depozitare temporară şi compostare a gunoiului de grajd şi reziduurilor menajere organice. Dar în acelaşi timp ele oferă cel mai scăzut grad de protecţie împotriva pierderii de nutrienţi şi cel mai scăzut confort de lucru. Riscul de scurgere a nutrienţilor poate fi redus până la un anumit punct prin aşezarea materialelor pe un pat gros de paie sau pe un strat de sol argilos compactat de cel puţin 30 cm grosime. Aceasta este o condiţie absolută pentru grămezile instalate pe soluri permeabile cum ar fi cele nisipoase. Metoda grămezilor neacoperite trebuie aplicată numai pentru perioade scurte de depozitare (ce va fi urmată de un sistem mai sigur), pentru depozitarea de cantităţi foarte mici de gunoi de grajd sau reziduuri, sau când mijloacele financiare ale fermierului nu permit un sistem mai bun.

2.Grămezi de compost neacoperite, pe folii de plastic

Riscul de infiltrare a nutrienţilor poate fi redus considerabil când grămezile sunt instalate peste o folie impermeabilă de plastic. Manevrarea gunoiului de grajd este îmbunătăţită, dar foliile de plastic sunt fragile şi adesea au viaţă scurtă. Foliile de calitate bună, ce oferă protecţie mai bună şi durată de viaţă mai lungă sunt relativ costisitoare.

3.Adăposturi din diferite materiale (lemn, lemn şi plasă de sârmă, beton, plastic reciclat)

Acest tip de facilităţi de stocare este modular, astfel dimensiunea şi numărul compartimentelor pot fi modificate în funcţie de nevoi.

Un sistem de rotaţie a două sau preferabil trei compartimente permite umplerea primului compartiment cu materiale proaspete, apoi al doilea şi al treilea. La timpul când ultimul compartiment este încărcat, conţinutul primului este descompus suficient pentru a fi utilizat în grădină sau pe câmp. Pentru accelerarea compostării, conţinutul unui compartiment poate fi răsturnat în altul apoi în al treilea. Primul dintre ele va primi aşadar întotdeauna numai material proaspăt.

Sursa: Ghidul Fermierului pentru ecocondiționalitate