DECIZIE PENTRU înființarea PERDELELOR FORESTIERE. CUM POT deveni ALTERNATIVĂ LA IRIGAȚII!
Roxana Dobre -
Decizie publicată în Monitorul Oficial! Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie a fost schimbată prin Legea nr. 21/2017 care a fost publicată pe 21 martie și a intrat în vigoare de ieri, 26 martie.
Fermierii care doresc să înființeze perdele forestiere de protecție trebuie să știe că legea nu mai limitează zonele unde acestea pot fi plantate. Ieri, în Monitorul Oficial a apărut o modificarea care precizează că ”perdelele forestiere de protecţie a terenurilor agricole se înfiinţează în zonele afectate frecvent de fenomene de secetă, viscole, inundaţii şi alunecări de teren.”
În vechea formă a legii, perdelele forestiere de protecție a terenurilor agricole puteau fi înființare în zonele din Câmpia Română, Câmpia Tisei, Lunca Dunării și Podișul Dobrogei, afectate frecvent de fenomene de secetă.
Mai mult, a fost introdus un nou articol în lege care prevede că ”reprezentanţii autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură vor elabora un raport anual privind activităţile de realizare a perdelelor forestiere de protecţie a terenurilor agricole, care va fi prezentat comisiilor de specialitate din cele două Camere ale Parlamentului.”
De precizat că, pentru terenurile pe care se realizează perdele forestiere de protecție deținătorii acestora nu datorează taxele și impozitele prevăzute de lege.
Alternativa perfectă pentru fermieri care nu își permit sistem de irigații
Fermierul Ghoerghe Albu este cunoscut pentru campaniile sale de plantare de perdele forestiere, prin care a ajuns să-și crească simțitor eficiența fermei de la Viișoara, comuna Cobadin.
După ce doi ani la rând nu a întâmpinat probleme în ceea ce privește încasarea subvențiilor, în 2016 fermierul constănțean s-a trezit cu o surpriză de proporții. În Anexa 7 a Ordinului 619/2016, salcâmul a fost eliminat din lista speciilor eligibile la plată pe Zona de Interes Ecologic. După ce a făcut mai multe sesizări prin care a cerut să i se explice care au fost motivele care au dus la excluderea acestei specii de la plată, fermierul Albu a primit un răspuns cel puțin surprinzător: salcâmul a fost scos de pe listă pentru că nu este o specie indigenă și este invaziv.
Deși pierde deja 50.000 de euro anual din subvenții, Gheorghe Albu spune că perdele forestiere sunt alternativa perfectă pentru fermierii care nu își permit un sistem de irigații.
”Unde funcționăm noi, zona Constanța, cred că ne-am luat adio de la irigații pentru că suntem la a treia, a patra piață de udare și deja arealul nostru, vorbesc de infrastructura ANIF-ului, este trecută deja prin HG la neutilitate publică. Deci acolo greu cred că în viitorul apropiat vom avea investiții pe sisteme de irigații. Pentru că prima dată se vor face investiții acolo unde infrastructura este de utilitate publică. Și noi este musai ca să putem adopta măsuri conexe pentru combaterea secetei și deșertificării între care una dintre ele este înființarea perdelelor forestiere, folosirea de tehnologii aplicate momentului de secetă și să promovăm în cultură hibrizi și soiuri rezistente la secetă și arșiță. Noi cel puțin asta am făcut și am avut rezultate, adică într-o zonă în care nu avem nici măcar un metru pătrat la irigat, la producție am realizat aproape ca cei unde au sisteme de irigații. Anul trecut peste 8 tone/ha de grâu, cu un an în urmă în jur de 7 tone/ha iar anul acesta ne așteptăm tot la producții mari. Mai ales că am mai încredere în sistemul acesta de perdele forestiere pentru că ele deja au ajuns la stadiul de masiv și au început să își producă efecte, colaborat cu ce am menționat mai sus duce la aceste rezultate chiar în zona noastră mai dificilă”, a declarat în exclusivitate pentru Agrointeligența-www.agrointel.ro, Gheorghe Albu.
