BANI EUROPENI imposibil de accesat! UN FERMIER VINE CU O SOLUȚIE pentru AUTORITĂȚI!
agrointeligenta.ro -
O problemă birocratică tipic românească blochează o sumă uriașă de bani europeni aflați la dispoziția fermierilor români. Aceștia nu pot accesa aproape 170 de milioane de euro, fonduri nerambursabile, din cauza unor contracte care, la transferul dintre ministere, nu au mai fost semnate de nimeni.
Mai bine de jumătate dintre fermierii care își desfășoară activitatea în piscicultura românească sunt în pericol să nu poate accesa fonduri europene din Programul Operațional de Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM) 2014-2020. La dispoziția celor care administrează luciu de apă în interes piscicol sunt la dispoziție prin acest program aproape 170 de milioane de euro iar această oportunitate a fost prezentată cu mult tam-tam de oficialii Ministerului Agriculturii ca o oportunitate pentru a echilibra balanța comercială a României în domeniul pisciculturii.
Doar 12% din consumul de pește provine din producția internă
În 2015, românii au consumat pește în valoare de 350 de milioane de euro din care doar 12% a provenit din producția internă. Restul, importuri. Și aici nu vorbim de peștele marin, care este normal să fie importat, Marea Neagră nefiind un rezervor piscicol semnificativ. Vorbim însă de situații aberante: de caras și păstrăv importate de prin țările vecine, pește care ar putea fi produs în România.
Care este motivul pentru care acest program riscă să devină un eșec răsunător, care să atârne greu în bilanțul de mandat al ministrului Petre Daea? O încurcătură birocratică tipic românească: multe ferme piscicole nu au, unele de ani buni, contracte de concesiune pentru luciul de apă pentru că Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură (ANPA) a tot trecut de la Ministerul Agriculturii la Ministerul Mediului și invers. Și nimeni nu a semnat aceste contracte. Și fără aceste contracte de concesiune nu se pot depune proiecte de finanțare din POPAM.
Trebuie găsită o soluție!
Piscicultorii români au avut discuții intense în ultima perioadă cu oficialii Ministerului Agriculturii legate de POPAM și Ghidurile Solicitantului pentru a remedia acest blocaj. În urmă cu câteva zile, Florin Purcea, un important investitor în agricultură și piscicultură, cel care deține mijloacele fixe aferente Complexului Piscicol Bistreț-Dunăreni, cu o suprafață de 2.274 de hectare, a doua cea mai mare fermă piscicolă din România, a adresat un memoriu Ministrului Agriculturii în care propune o rezolvare simplă acestei situații care riscă să îi priveze pe piscicultorii românii de 170 de milioane de euro.
De menționat că și performanța lui Florin Purcea în legumicultură este importantă: investitorul deține complexul de sere de la Ișalnița, județul Dolj, iar 95% din producție (exclusiv castraveți) merge la export în Germania, Polonia sau Elveția. Revenind la problema pisciculturii propunerea din memoriul înaintat de Florin Purcea o vom prezenta integral în ceea ce urmează.
Propunerea fermierului Florin Purcea, un investitor de top în legumicultură și piscicultură
Având în vedere toate aspectele prezentate anterior, precum și dezbaterile avute cu ocazia evenimentului de promovare a POPAM 2014-2020 din data de 23.03.2017 din Craiova, vă rugăm să aveți în vedere la elaborarea/aprobarea Ghidului Solicitantului pentru Măsura: II.2 ”Investiții productive în acvacultură”, următoarele:
1. În lista documentelor din dosarul Cererii de finanțare la poziția 15 se solicită ”Licența de acvacultură pentru unitățile funcționale care solicită sprijin pentru modernizarea și/sau extindere”. Deși condiția funcționale este destul de clară, pentru a evita o eventuală confuzie, poate fi făcută precizarea că:
• Pentru investițiile în modernizarea în unitățile de acvacultură abandonate, falimentate, în vederea readucerii lor în circuitul piscicol, nu se solicită Licență de acvacultură la momentul depunerii dosarului Cererii de finanțare.
sau că,
• Proiectele care prevăd investiții în modernizarea unităților de acvacultură abandonate, falimentate, în vederea readucerii lor în circuitul piscicol vor fi încadrate la tipul de investiție Restaurare (pagina 7 din Ghid) și nu se solicită Licență de acvacultură la momentul depunerii dosarului Cererii de finanțare.
2. În lista documentelor din dosarul Cererii de finanțare la poziția 9 se solicită ”Copia legalizată a Contractului de închiriere, superficie sau concesiune, din care să rezulte dreptul de folosință asupra clădirilor/terenului/luciu de apă pentru minim 8 ani (cei 8 ani vor acoperi perioada de timp din momentul încheierii contractului și finalizarea monitorizării) în care este stipulat acordul proprietarului/administratorului cu privire la realizarea investiției.”
Din motive obiective legate de modificările legislative, ANPA în ultimii trei ani nu a mai încheiat nici un contract de concesiune a terenului de sub luciul apei, ceea ce a condus la abandonarea și degradarea unor amenajări piscicole privatizate. Astfel că, deținătorul mijloacelor fixe a unei amenajări piscicole deși a respectat toate procedurile legale, nu pot să acceseze în aceste condiții fondurile nerambursabile, din motive care nu îi pot fi imputabile.
Pentru realizarea indicatorilor de rezultat asumați prin POPAM 2014-2020, în conformitate cu PSNMA, solicităm DGP-AM POPAM ca împreună cu ANPA să identifice o soluție legală în vederea reglementării acestei situații, care să conducă la posibilitatea depunerii de Cereri de finanțare și de către deținătorul mijloacelor fixe, care a solicitat către ANPA un contract de concesiune cu respectarea tuturor prevederilor legale. La depunerea Cererii de finanțare poate fi solicitat un preaviz/acord de principiu emis de către ANPA, urmând ca într-un termen rezonabil (ex. până la depunerea Cererii de rambursare) să fie prezentat și contractul de concesiune care să întrunească condițiile stipulate în lista de documentelor din dosarul Cererii de finanțare la poziția 9.
