DE CE N-AU GUST ROȘIILE DE IMPORT? Răspunsul este dat de UN PROFESOR UNIVERSITAR!
agrointeligenta.ro -
De ce nu au gust roșiile din import? Răspunsul este dat de rectorul Universității de Științe Agricole și de Medicină Veterinară din Timișoara (USAMVT), Cosmin Popescu, într-un interviu pentru portalul de știri local ”Opinia Timișoarei”. Acesta spune că roșiile din import nu au gust deoarece sunt cultivate intensiv cu ajutorul tehnologiei și apoi vopsite pentru a arăta coapte.
Profesorul universitar explică de roșiile aduse din alte țări nu au gust: ele sunt crescute într-un regim intensiv, cu ajutorul tehnologiei, pentru a fi disponibile cât mai rapid pe piață, iar din această cauză nu beneficiază de destulă lumină solară pentru a sintetiza zaharurile.
”Ceea ce vine la noi, în cea mai mare parte, sunt roșii fără gust, deoarece modul în care sunt ele cultivate, cu tehnologia care e folosită într-o formă super intensivă, dacă discutăm de roșii care vin din afara țării, sunt crescute pe o suprafață de apă, acea cultură hidroponică, într-o formă pe care o vedem în filmele SF, rădăcinile sunt în apă și se sprayază tot ce înseamnă elemente nutritive și tratamente într-un mod extrem de precis calculat pe computer, ceea ce nu-i neapărat rău. Roșia are gust când își acumulează și își sintetizează partea de zaharuri primind lumina de la soare. Atunci se produc în celulă acele elemente de sinteză, procese de sinteză, pentru a simți noi că au gust”, a explicat profesorul Cosmin Popescu pentru ”Opinia Timișoarei”.
Astfel, multe dintre roșiile importate timpuriu din alte țări sunt stimulate pentru a-și schimba culoarea înainte de a fi trimise către lanțurile de magazine, cu ajutorul unor substanțe care stimulează coacerea și înroșirea legumelor. Agrointeligența-www.agrointel.ro a scris AICI despre cum poți face diferența dintre tomatele coapte și cele vopsite artificial.
”De multe ori, atunci când un supermarket comandă o cantitate de roșii, ele se comandă cu 24 de ore înainte. Roșiile fiind încă verzi, se introduce în apă o anumită substanță care le dă acea culoare frumoasă de roșu. Din păcate, sunt stimulate pentru a-și schimbă culoarea. Din păcate, se practică. Nu e normal, dar e comercial. Vă spun un procent în linii mari. Suntem, în ceea ce privește producerea de legume și fructe care vin de pe piața autohtonă, cu 70-80 la sută mai puțin față de ceea ce era în trecut. Nu trebuie să fim nostalgici”, a declarat profesorul Cosmin Popescu.
Nu există verigi între micii consumatori și producători
În opinia rectorului USAMVT, cel puțin în județul Timiș, problema micilor producători este lipsa posibilităților de desfacere către consumatori, în special în ceea ce privește circuitul marilor retaileri. Soluția propusă de lectorii universitari USAMVT constă în crearea de depozite comune de fructe sau legume, din care să se aprovizioneze lanțurile de magazine.
”Colegii mei de la Facultățile de Agricultură și Horticultură lucrează la o analiză pentru Consiliul Județean, la nivelul TimiȘului, Analiza sectorului de legume-fructe în județul Timiș. Pentru că acum lipsește acea verigă între consumator și micul producător. Noi vrem să creăm acea strategie prin care vrem să aducem țăranul producător la un depozit, de unde lanțurile de magazine să se aprovizioneze în mod continuu, cum se întâmplă în foarte multe țări. Analiza va arată ce cantitate de legume/fructe intră în județul Timiș, din afara județului sau a țării, ce cantitate de fructe legume se consumă, care sunt bazinele de producție pentru mere, pere, cireșe, roșii, castraveți. În funcție de aceste elemente, putem face un bilanț. E preconizat că în iunie să avem o prima întâlnire cu primăriile din județ și vom prezența o prima analiză la Consiliul Județean, vom face o consultare în ceea ce privește zona de administrație. Noi vom prezența analiză și o strategie la nivel național și vom propune o locație unde să se facă acest depozit pentru păstrare, sortare, calibrare, inclusiv pentru colectare dintr-un anumit bazin. CJT a aprobat în buget un proiect pilot și, dacă funcționează, să-l extindă în județ, probabil între 6 și 8 depozite de acest gen ar putea aduce un plus pentru noi”, a explicat profesorul Cosmin Popescu.
