RAPIȚĂ 2018. Fermierii, patul germinativ și teoria. În final, ploaia închide jocul!
Andreea Elefterie -
Fermierii cultivatori de rapiță știu că fiecare verigă tehnologică trebuie tratată cu cea mai mare atenție. Așa se face că preocuparea pentru o producție bună pornește de la pregătirea patului germinativ, oleaginoasa aducătoare de profit fiind pretențioasă atunci când vine vorba de gradul de mărunțire a solului. Și, totuși, și ce-i prea mult strică, spun agricultorii cu experiență și producții bune la activ.
O bună pregătire a solului asigură o răsărire rapidă și omogenă pentru cultura de rapiță de toamnă. Plantele au nevoie să se poată dezvolta în voie astfel încât să intre în iarnă respectând regula celor trei de 8. ”Cultura la intrare în iarnă trebuie să aibă 8 frunze, rădăcina principală să aibă 8 centimetri, iar diametrul la colet să fie de 8 milimetri. 8-8-8 și suntem siguri că o găsim în primăvară sănătoasă”, obișnuiește să spună Maria Cîrjă, Marketing Manager Pioneer.
Când vine vorba însă de lucrările de prelucrare, de pregătire a patului germinativ pentru rapiță, tehnologia diferă de la o fermă la alta. Toți fermierii caută însă să asigure semințelor condițiile propice, mai ales că se știe că rapița este sensibilă la compactarea solului.
La Comcereal Focșani, în ferma condusă de Gelu Scutaru, semănatul rapiței este în toi, agricultorul efectuând lucrarea în uscat, ca apoi, la venirea ploii, sămânța să fie deja în sol și să răsară fără probleme.
”Am semănat și în uscat. Și ceva în umed, ce am reușit să mai prindem. În total, în toamna aceasta punem 1.430 de hectare cu rapiță. Avem hibrizi de la toți furnizorii mari. Și de la Monsanto și de la Pioneer și de la Euralis. Deci nu mergem cu un singur hibrid, pentru că e suprafața foarte mare”, a declarat fermierul Gelu Scutaru pentru Agrointeligența – www.agrointel.ro. Agricultorul ne-a vorbit și despre lucrările de pregătire a solului înainte semănării rapiței. ”Am și scarificat, am mai și arat pe unele suprafețe care s-au pretat pentru arătură, avem și suprafețe pe care le semănăm direct în miriște. Nu mergem cu o singură metodă. Ne adaptăm la condițiile solului”, explică fermierul care recunoaște că vremea din acest an îi ridică probleme: ”Au fost temperaturile foarte foarte ridicate și în plus a bătut vântul și a uscat totul foarte, foarte repede”.
În strategia rapiței cultivată de Gelu Scutaru, pregătirea solului este foarte importantă. ”Este capitală, pot spune, dar degeaba pregătești bine dacă pe urmă ți-l usucă. Am reușit și să pregătim bine, dar nu peste tot, nu toate suprafețele, pentru că fenomenul de evaporare este mult mai rapid decât ne-am imaginat noi. Din cauza temperaturilor foarte ridicate, a scăzut apa din sol foarte repede”, explică agricultorul care are în lucru circa 4.500 de hectare de teren agricol.
Iar diferența de tehnologie ce trebuie aplicată, dar și de rezistență întâmpinată din partea solului se „traduce” în consum diferențiat de motorină. ”Sunt suprafețe unde pregătim și cu 30 litri de motorină la hectar, sunt suprafețe unde pregătim și cu cantități mai mari. Avem și suprafețe pe care sperăm să le facem și cu un consum mai redus, pentru că nu am terminat, nu am reușit să pregătim tot până la ora asta, suprafața e mare. Sperăm și noi, poate vine o ploaie, poate ne ajută”, este optimist Gelu Scutaru.
Agricultorul recunoaște că o parte din succesul culturii stă în răsărire și nu numai. Iar pentru un pat germinativ ”perfect” e mult de muncă. Mai ales în cazul solurilor sale argiloase care îi dau mult de furcă…
La fertilizare, fermierul Gelu Scutaru este un pragmatic: ”Folosim complexe 20:20:0. Bine, formula pe care mergem noi este în funcție de cartare. Am făcut cartarea și în funcție de ce ne spune speciliastul care a efectuat cartarea. Dar, în general, ca fertilizare de bază mergem cu 20:20:0 și cu 200 kg sau 100 kg de sulfat de amoniu. Dacă întrunește și condiția de umiditate, fertilizarea ajută rapița în primă fază. Dacă nu, nu o ajută. Depindem de factorul acesta, pe care nu putem să-l controlăm noi”.
În județul Prahova, fermierul Adrian Mocanu, pregătește intens campania de semănat la rapiță. Va intra cu semăntorile în câmp după 27-28 august. ”Aștept ploaia asta, să văd cât dă de mult. Am 200 de hectare cu rapiță, mai mult nu pot. Am hibrizi de la Pioneer, Monsanto, KWS, punem câte puțin din toate, să vedem ce iese”, ne vorbește fermierul despre hibrizii pe care îi are pregătiți.
Despre sol spune că a finalizat lucrările, deși pământul este uscat acum. ”Eu pun rapița numai după grâu și cum nu am decât 190 de hectare cu grâu anul acesta, numai atât pot să mă întind și cu rapița. Ca și lucrare după recoltarea păioasei am intrat cu un Performer (utilaj de la Kuhn – n.r.), o grapă cu dinți grei, cu un disc înainte. Și pe urmă cu cultivatorul Cultirapid. Practic, am dezmiriștit și apoi am venit cu cultivatorul”, vorbește fermierul prahovean despre utilajele cu care a prelucrat glia.
În privința consumului de motorină, Adrian Mocanu spune că s-a dus prea mult, însă nu e complet mulțumit de cum arată acum solul. ”Să vedem, că nu e chiar bine acum. Au mai rămas niște bolovănași micuți, așa, să vedem după ploaia asta dacă mai rezolv. Dacă nu, va trebui să mai dau un combinator, poate două. Dezmiriștitorul acela a consumat așa, 21-22 litri, și cultivatorul acela vreo 7 litri la hectar. Deci am băgat vreo 28 litri la hectar până acum în pregătire”, vorbește fermierul despre calculele cu motorina.
Important este ca, la final, patul germinativ să asigure răsărirea uniformă a rapiței. ”Pentru rapiță, pământul trebuie să fie cât mai fin, grădinărește, cum am spune noi. Sămânța de rapiță este mică și dacă nu există suficientă țărână care să intre în contact cu ea, nu germinează. Sau germinează parțial și apoi se usucă. Trebuie un teren așa, bine mărunțit, foarte bine mărunțit”, ne explică fermierul Adrian Mocanu, care lucrează circa 1.250 de hectare de teren agricol în cadrul societății Agrianca Prodserv.
Referitor la fertilizarea de început, fermierul Adrian Mocanu declară: ”Eu o să fertilizez cu 300 de kg de 16:16:16. Eu fertilizez odată cu semănatul, deci e pe rând fertilizarea asta. Păi germinează și ajunge la îngrășământul acela pe care i l-am dat numai apă să aibă. Dacă nu are apă, am dat degeaba. E fundamental să plouă. Dacă nu-i dă, se duce, se usucă”
În județul Giurgiu, fermierul Biță Racman a intrat la semănat din data de 10 august. Merge numai pe hibrizi Clearfield pentru că spune că îi sunt dragi. E renumit că scoate producții foarte mari an de an cu hibridul PT200 CL de la Pioneer, dar în acest an va pune și hibrizii Clearfield Phoenix și Veritas de la Rapool, precum și un hibrid de rapiță de la Bayer.
”Am făcut arătură, sunt adeptul arăturii. Am dat un disc, fertilizat, dat al doilea disc, dat și al treilea disc ca să reușesc să bag. Și la al patrulea vin cu semănătoarea Horsch, care are 4 rânduri de discuri. Mai plimbă bulgării dintr-o parte în alta, îi dă la o parte de pe rând. Pământul trebuie să fie făcut grădinărește. Și dacă nu reușim grădinărește, asta înseamnă că nu mai însămânțăm rapiță? Aplicăm orice metodă să însămânțăm rapiță. Și dacă avem bulgări mari în mijlocul cărora stă sămânță de buruieni, de grâu, când plouă și cresc nu au cum să scape de Cleranda, că ea are remanență mare. Dacă aș pune rapiță normală și aș începe cu erbicidatul, deci erbicidul pe care îl dau, graminicid și altceva la care rezistă rapița normală, nu aș combate toate buruienile”, vorbește fermierul giurgiuvean, vizibil pasionat de tehnologia Clearfield pe care o aplică an de an la rapiță.
Când vine vorba despre inputuri, parcă deschizi o rană pentru că Biță Racman nu mai poate fi stăvilit: ”Îmi zicea un prieten de vârsta mea: dăm cu tot felul de smacuri și nu au efect. Lucrările solului au efect. Smacurile pe care le folosim, alea sunt periculoase. Am citit un articol care spunea că 80% din pesticidele folosite în agricultură sunt contrafăcute. La asta trebuie să se uite fermierii, nu la lucrările solului. Cu smacurile, cu alea cheltuim. Nu au efect și le dau autorizație de folosire toți neaveniții. Îmi zicea mie un profesor că agricultura începe cu A: ARĂTURA”, declară fermierul din Giurgiu care lucrează peste 2.100 de hectare de pământ agricol.
Referitor la problemele pe care le-a avut din cauza condițiilor meteo, Biță Racman spune că nu l-au încurcat deoarece are obiceiul de a lua în calcul astfel de ”evenimente”. Și chiar îi critică pe alți fermieri care ”se aruncă”, mai ales la calcularea producțiilor. ”Ploaia, grindina, furtuna, trebuie să le iei în calcul de primăvara. Pun atâtea atâtea tone de grâu, fac atâta la hectar. Dacă vine o furtună, fac atât. Stai, nu îmi iau BMW X6 anul acesta. Stai să văd dacă reușesc să strâng. Păi am văzut care și-au luat X6 și apoi ziceau: Aoleu, m-a nenorocit, aoleu, s-a dus soia. Și la soia trebuia să calculezi. Să nu zici că faci 4.500 kg/ha și la porumb 10 tone. Să mergi pe 5 tone și la soia pe 2,5 tone la hectar și atunci nu mai ai surprize. Face parte din procesul de producție. Dacă ai ani în care ai ploi multe și faci producții mari și vinzi liniștit, asta e altă treabă. Dar sunt mai rari anii ăia. Am trecut pe lângă o cultură de soia, ziceam că face 5 tone, dar a venit seceta asta pe ea acum… Dar eu am mers pe calcule prudente, la 2.500de kilograme pe hectar, deci nu putea să mă dezamăgească, că 2.500 kg le face. Am făcut niște calcule frumoase la rapiță anul trecut. Am pus 1.100 ha. Zic: 2.000 și ceva de kilograme tot le fac. Și am făcut de pe 1.100 ha, 4.000 și ceva de tone. Așa că sunt bucuros tare”.
Fermierul punctează forte și la fertilizare: ”La rapiță am dat acum NPK 16:16:16, 200-250 kg/ha, în funcție de cartare. Și o să vin cu ceva azot unde consider că e nevoie să-i dau să mănânce, că a ajuns la putrezirea paielor de grâu, alea pe care le-am băgat în pământ dacă e nevoie. Dacă nu, îi dau direct când încolțește planta, să mănânce și plăntuța de rapiță ceva din toamnă chiar dacă nu îi trebuie. Sincer, această fertilizare o ajută să pornească bine. Toți zic că informația genetică se transmite la început, nu la sfârșit”
Pe fermierul Cristian Lungu din localitatea Dascălu, județul Ilfov, l-am prins la telefon când se întorcea de la câmp. Abia semănase rapiță, în speranța că prognoza meteo se va concretiza în picăturile de ploaie necesare pentru răsărirea culturii. Este al doilea an în care cultivă rapiță și a decis să crească de la 20 de hectare cât a pus toamna trecută la un total de 66 de hectare, din care 25 le-a și semănat deja.
”Am ca și anul trecut hibridul PT225 de la Pioneer și am luat pentru 5 ha și un hibrid de la KWS care m-au convins să încerc să văd ce rezultate obțin”, ne-a declarat Cristian Lungu. El a decis să continue să cultive rapiță deși producția din această vară nu i-a dat cântarul peste cap. ”Am obținut 1.900 kg/ha. Am avut atac de limax, dar nu mă dau bătut cu toate că puteam să fac și alte culturi”, explică agricultorul care este și un cunoscut crescător de vaci Holstein și un veritabil exponent al fermei de familie, cu o explotație ce include 260 de hectare de teren agricol.
În exploatația ilfoveanului, nimic nu este lăsat la voia întâmplării, așa că și pregătirea patului germinativ pentru rapiță s-a făcut temeinic. ”Trebuie să fii foarte atent, altfel degeaba bagi în pământ și cheltui bani de pomană. Eu nu am utilajele performante ca să fac minimul de trecere, dar am niște utilaje cu care îmi fac treaba, deși nu dau randamentul celor mari și cu eficiență maximă. Tractor cu plug la arat imediat după ce am recoltat orzul, grâul și cu triticalele, însă nu am putut să pregătesc decât ce a fost arat cu orz. Restul a rămas după ploaie dacă vine, arat și discuit o dată, dar urmează să mărunțesc după ploaie ce a fost în suprafețele de grâu și triticale. Suprafețele pe care le-am făcut acum pregătite în orz, arătură, o trecere cu discul imediat după arătură pentru mărunțire și iar două treceri cu discul și una cu combinatorul și semănat”, ne explică fermierul cronologia trecerilor pentru mărunțirea solului.
Cristian Lungu mizează pe fertilizarea ”de început” care să ajute rapița să o ia din loc, așa că deja a administrat 250 de kilograme de îngrășământ complex NPK. ”Ideal era dacă aveam și o cartare a solului. Era perfect. Dar acum au fost așa… în viitorul apropiat ne gândim să facem analize la sol. Între noi avem foarte multe sole. Costă mult orice analiză. Probabil că dacă o să stăpânim tehnologia și o să vadă că ne descurcăm, mergem. Dacă nu, renuțăm la rapiță și punem ce am învățat mai bine să facem”, este determinat fermierul. Îl motivează și faptul că până acum nu a cheltuit mult cu lucrările de prelucrare a solului – la arătură, cu tractorul Same a avut un consum de 27 de litri la hectar, la disc și la combinator a ieșit cu maxim 15 litri de motorină la hectar. Alte calcule, care nu depind însă de el sunt cele cu aportul de apă de care rapița lui are nevoie să răsară…
Revine însă la patul germinativ: ”Dacă nu faci mărunțirea cum trebuie, mai bine nu o mai faci. Într-adevăr, mărunțirea trebuie să fie mălai. Așa îi spunem noi, mălai. Tocmai ca să putem face treaba asta am apelat și noi la utilajele astea pe care le-am cumpărat, sunt niște utilaje poloneze, care într-adevăr scot calitate, cel puțin pentru perioada asta de însămânțare la rapiță. Dar trebuie să fii foarte atent la momentul în care te duci și faci operațiunea respectivă, pentru că dacă nu ai umiditate, nu ai făcut nimic. Dacă ai uscătură, nimic nu poți să faci. Ca dovadă, nu pot să fac acolo unde este arătură la grâu și la triticale. Fără o mărunțire ca lumea și ideală era – dar eu aștept să vină ploaia, să facem și o tăvălugire ușoară. Și atunci era contactul între sămânță și sol perfect, ducea la uniformitatea răsăririi și la îndreptarea solului pe unde mai erau bulgărași, dacă mai erau, îi spărgea și pe ăia. Dacă faci prea mărunt, există riscul ca o ploaie torențială să îți facă crustă. Și obligatoriu trebuie să mergi să spargi crusta la câteva zile după ploaie. Am văzut chiar la noi în zonă două sole care sunt prea mărunțite, deci a ieșit practic praf deasupra și dacă vine torențială, sigur va duce la crustă…”.
Deci, în final, totul se rezumă tot la ploaie. Fermierii și-au făcut treaba. Acum este rândul naturii să îi răsplătească…
Ce spun specialiștii despre pregătirea solului pentru semănatul rapiței
O serie de sfaturi utile pentru cultivarea rapiței sunt oferite fermierilor în Catalogul din această toamnă al companiei Euralis (vezi varianta PDF). În cadrul recomandărilor sunt incluse și informații despre pregătirea patului germinativ:
Imediat după recoltarea plantei premergătoare se recomandă efectuarea lucrării de dezmiriștit sau de arat.
Lucrarea de dezmiriștit este necesară atunci când efectuarea arăturii nu este posibilă din diferite motive: sol uscat, lipsa utilajelor disponibile etc. Se efectuează cu o grapă cu discuri sau cu ajutorul cultivatorului. Lucrarea de arat se efectuează cât mai repede cu putinţă, la adâncimea de 20-25 cm, cu plugul, obligatoriu în agregat cu o grapă (de exemplu grapa inelară).
Arătura trebuie efectuată cu cel puţin două săptămâni înainte de însămânţare, astfel încât semănatul să se efectueze într-un sol așezat.Lucrările de întreţinere a arăturii urmăresc mărunţirea bulgărilor, nivelarea și menţinerea terenului curat de buruieni, prin lucrări efectuate cu grapa cu discuri, grapa rotativă sau cultivatorul.
Pregătirea patului germinativ. Rapiţa cere un pat germinativ bine mă- runţit și așezat, care să asigure un semănat superficial, o bună germinaţie și o răsărire uniformă. Pregătirea unui bun pat germinativ reprezintă un element cheie al reușitei culturii de rapiţă. Ultima lucrare de pregătire a patului germinativ se efectuează cu combinatorul la adâncimea de semănat și perpendicular pe direcţia de semănat. Dacă terenul este prea afânat, înainte de semănat se efectuează o lucrare de tăvălugire ușoară a terenului, pentru a se asigura încorporarea semin- ţei la adâncimea optimă și un bun contact al seminţelor cu solul.
