MINISTRUL MEDIULUI, GRAȚIELA GAVRILESCU: ”NĂMOLUL poate fi o OPORTUNITATE DE AFACERI!”
Andreea Elefterie -
Nămolul de epurare, o oportunitate de afaceri în România. Ministrul mediului, Grațiela Gavrilescu, a participat astăzi, 21 septembrie, la conferința “Nămolul de epurare-obligație de mediu sau oportunitate”, organizată pentru a pune în contact direct reprezentanți ai Parlamentului, ai Guvernului, operatorii din domeniul furnizării apei potabile și tratării apelor uzate și agenți economici din industrie pentru a găsi cele mai fiabile și eficiente soluții în vederea rezolvării unei probleme care are impact major asupra mediului înconjurător și serviciilor publice adresate populației. Partener al conferinței este Clusterul ”Start Inovare”!
”Nămolul este un factor nu numai de poluare, ci poate să fie și o oportunitate de afaceri. Astăzi în calitate de ministru al mediului, și nu de vicepremier, vă spun niște lucruri pe care cred că ar trebui să le avem în vedere în perioada următoare. Și mă bucur că sunt aici reprezentanți ai Apelor Române și cu certitudine într-o viitoare dezbatere îi vom aduce la masă și pe cei de la Ministerul Economiei și Ministerul Agriculturii. Pentru că vorbim în fiecare zi de deșeuri și suntem exact în situația în care ne aflam și acum 27 de ani. În situația în care deșeurile municipale și industriale din România au ajuns să fie procedură de infringement la Comisia Europeană, să fim trimiși la Înalta Curte pentru că nu am fost în stare, de niște ani buni, să implementăm procedurile pentru ca aceste deșeuri să le valorificăm și să nu mai producem deșeuri și să le ducem la groapă. Astăzi, ajungem la un alt deșeu care este un pic la limită pe deșeul propriu-zis pe directive europene și partea care ține de producerea nămolului în apele uzate. Vorbim de fapt tot despre un factor poluator, dar pentru că, în primul rând, sunt liberal și iubesc foarte mult tot ce înseamnă dezvoltarea economiei în România, mă gândesc că este o oportunitate ca, în perioada următoare, acest nămol să devină o oportunitate pentru oamenii de afaceri”, a menționat ministrul mediului care are și calitatea de vicepremier.
Nămolul și-a crescut capacitatea în 2014, față de 2010
Oficialul de la Ministerul Mediului a arătat că datele Institutului Național de Statistică indică o creștere a cantității de nămol produsă de apele uzate de 134 de ori în 2014, față de 2010. ”Conform datelor Institutului Național de Statistică, nămolul și-a crescut capacitatea în 2014, față de 2010, de 134 de ori. Deci sunt cantități enorme la care tebuie să ne gândim cum le valorificăm. Și de aceea am spus că este o oportunitate pentru oamenii de afaceri. Să învățăm de ce s-au întâmplat în țările europene și nu numai, poate ar trebui să ne uităm mai atent la cei care au avut foarte mare grijă de apele uzate, gen Israel sau Turcia”, a mai punctat ministrul mediului.
Aceasta a recunoscut că pentru fermieri ar fi o oportunitate fantastică dacă nămolul ar putea fi folosit în fertilizarea terenurilor agricole. ”(…) Care pot să valorifice un astfel de nămol dar într-adevăr costurile ca el să fie tratat și introdus în procesul de fertilizare a pământului, sunt foarte mari. Pașii sunt în pionerat încă și este păcat pentru că, repet, este o sursă de a putea să ne dezvoltăm în România. Și dacă Guvernului României gândește măsuri ca să poată să stimuleze producătorii în anumite domenii care să folosească deșeurile prin reciclarea lor trebuie să ne gândim și pentru deșeul nămol”, a mai punctat oficialul de la Ministerului Mediului.
Grațiela Gavrilescu: ”Aprobarea Strategiei Naționale a Nămolului nu va rezolva problemele existente”
Grațiela Gavilescu a mai punctat că Strategia Națională pe Nămol nu este finalizată dar nici o dată cu aprobarea acesteia problemele existente nu își vor găsi soluția.
”Dacă nu ne gândim și nu avem strategia noastră de dezvoltare a României este un lucru foarte rău. Chiar dacă Strategia va fi aprobată, să zicem undeva la 15 octombrie, și are un capitol de nămol nu este însă suficient. Cred că toți factorii implicați, că sunt cei care gestionează activitatea de apă, că sunt Apele Române, că sunt operatorii locali de apă și canal, care sunt direct interesați să vadă cum se tratează și unde să-l ducă, să nu îl depoziteze la gropile de gunoi, și bineînțeles reprezentanții ANPM-ului (Agenția Națională de Protecție a Mediului, n.r.), respectiv ai Gărzii Naționale de Mediu și, nu în ultimul rând, ai Ministerului Agriculturii, trebguie să stea stea la masa discuțiilor. De aceea eu cred că poate undeva la sfârșitul lui octombrie, începutul lunii noiembrie poate facem o dezbatere mult mai amplă, să avem niște soluții și o strategie. Iar cei direct implicați să vină aici la discuții și să vedem cam ce costuri sunt necesare pentru următorii cinci ani, zece ani, astfel încât INS să nu ne mai dea o dată la patru ani sau în fiecare an o creștere a cantității de nămol produsă de apele uzate”, a mai spus ministrul mediului.
Utilizarea nămolurilor în agricultură, în special a celor provenite de la stațiile de epurare a apelor uzate orășenești, reprezintă de foarte mulți ani un subiect aprins de dezbatere.
Problematica utilizării nămolurilor în agricultură îi preocupă nu numai pe specialiștii, sau potențialii utilizatori, dar chiar și pe avocații și judecătorii implicați în procese pe această temă, verdictul în cazul acestei dileme căutându-se nu de puține ori în tribunalele din întreaga lume. Motivul îl reprezintă chiar faptul că, în ciuda beneficiilor binecunoscute, nămolurile pot reprezenta în anumite cazuri o amenințare reală atât pentru sănatatea omului cât și pentru mediul înconjurător, cu efecte nocive pe termen lung.
Consiliul Europei a stabilit o serie de reguli stricte privind desfășurarea acestei activități. Astfel, prin Directiva 86/278/EEC au fost adoptate normele privind modul în care fermierii pot să utilizeze nămolurile provenite de la stațiile de epurare a apelor uzate orășenești ca îngrășământ, pentru a preveni afectarea mediului și a sănătății umane prin compromiterea calității solului sau a apelor subterane și de suprafață. în acest scop, directiva indică limitele maxime privind concentrațiile admise în sol pentru șapte metale grele care pot fi toxice pentru plante și oameni si anume: cupru, nichel, plumb, zinc, mercur, crom, cadmiu. Mai mult decât atât, Directiva interzice utilizarea nămolului de epurare cu concentrații care depășesc aceste limite.
Citiți și:
UTILIZAREA NĂMOLURILOR NETRATATE ÎN AGRICULTURĂ: AMENINȚARE SAU OPORTUNITATE?
