STRATEGIA FERMEI unde VACILE DAU 37 DE LITRI DE LAPTE PE ZI. LIVIU BĂLĂNICI: ”Investițiile nu se opresc NICIODATĂ”
agrointeligenta.ro -
Creșterea vacilor de lapte este o veritabilă provocare, iar startul unei astfel de afaceri este întotdeauna cel mai dificil. Despre începuturile fermei din România unde astăzi una dintre cele mai mari producții de lapte pe cap de vacă – 37-38 de litri pe zi și o medie de 11.500 de litri pe lactație, a vorbit chiar proprietarul exploatației integrate Panifcom Iași, fermierul Liviu Bălănici, invitat la Ziua Fermelor de Lapte din cadrul Târgului Agralim.
La ferma din Vlădeni, fondatorul grupului Panifcom deține astăzi 1.350 de capete de vaci Holstein de cea mai bună genetică. S-a pornit însă cu un efectiv de 60 de capete din mai multe rase, iar decizia de a se miza numai pe Holstein a venit după ce la ferma ieșeană a fost realizată o analiză la sânge, o analiză făcută de un specialist străin.
”Nu putem reuși fără rase specializate. Când am pornit de la 60 de animale făceam ce făcea toată lumea din jurul meu – aveam și Brună, aveam și Holstein, aveam și Simmental, aveam de toate în curte. Consultanță nu aveam de unde să primesc. Am primit de la un fermier, de la un consultant american. A fost foarte scump pentru vremea aia, dar a fost o strategie de fermă pe care cred că trebuia să o primim din România, nu din afară. A stat câteva zile la noi, a analizat tot strict economic, după care m-a întrebat ce vreau să fac – lapte, carne, ce doresc să fac. Am spus că lapte și mi-a explicat că nu pot face asta. Mi-a pus toate cifrele de la fermă în față – de la furaje până la cantitatea de lapte. Dacă vroiam să fac lapte, trebuia să merg pe o singură rasă– care era Holstein, dacă vroiam să fac carne, trebuia să aleg o altă rasă – un Simmental, un roșu cu alb. Sau un Angus sau altceva. Atunci am hotărât să facem lapte, am vândut tot ce aveam în fermă, am luat animale Holstein”, a povestit Liviu Bălănici despre începuturile fermei unde astăzi vacile dau o producție medie de cel puțin 37 de litri pe zi.
Pentru primele vaci, Liviu Bălănici s-a orientat către piața din vestul Europei – Germania, Austria, Olanda. ”Nu cumpărăm cele mai bune animale din țările astea, ne vând doar ce este pentru export și atâta tot. Nu vom lua niciodată cea mai bună genetică de acolo, ci doar ce vor să curețe din fermele lor”, este una dintre constatările lui Liviu Bălănici. Acesta a făcut achiziții importante din ferme din România, iar astăzi, la nivelul fermei sale se merge numai pe însămânțări artificiale și se mizează pe material seminal din SUA.
La ferma Vlădeni din cadrul Panifcom, se urmăresc generațiile pentru a se obține vaci productive. Exploatația a optat pentru testarea și evaluarea genomică oferită de Asociația Holstein RO, iar procedura a condus la creșterea nivelului genetic. Astăzi, una dintre vițicile de la Panifcom este printre primele 150 de vaci Holstein din Europa, după un punctaj recunoscut la nivel internațional.
”Am pornit pe bugete, pe nutriție, pe confort. E nevoie de foarte mulți bani întotdeauna. Niciodată nu se opresc investițiile într-o fermă de vaci, în fiecare an mai trebuie ceva. O sală de muls performantă, o ventilație mai bună, boxe individuale și așa mai departe. Inclusiv nutriție care trebuie făcută super-tehnic cu un siloz de calitate, cu o lucernă de calitate”, a vorbit Liviu Bălănici la conferința din cadrul Agralim.
În cadrul vizitei la ferma sa care include și o suprafață de 4.000 de hectare, proprietarul Panifcom Iași a arătat că există o legătură foarte strânsă între ferma zootehnică și cea vegetală. Spre exemplu, recoltarea se face numai la recomandarea inginerului zootehnist, iar costurile sunt foarte bine ținute sub control de softuri informatice și prin rapoarte lunare elaborate intern. Fermierul a subliniat că există o relație comercială între cele două unități – zootehnia și vegetalul, în care acesta din urmă vinde cu factură internă către ferma de vaci. Prețul este calculat cu TVA și este stabilit la același nivel cu cel din piață.
Pe partea de nutriție a vacilor, la Vlădeni se lucrează cu o firmă specializată care împreună cu inginerul zootehnist din fermă elaborează toate rețetele de furajare pentru fiecare grupă în parte. Furajul este apoi preparat cu o mașină specială care are un soft informatic cu care încarcă fiecare produs din rețetă, în cantitate exactă, conform efectivului din fiecare grupă. Furajarea vacilor începe la ora 4.00 dimineața pentru că la Panifcom, vacile când ies de la muls trebuie să găsească furajul deja pregătit.
”Ne lipsesc informațiile din țară. Nu sunt alături de noi nici cercetarea, nici universitățile, nici noi ca asociație nu suntem atât de bine legați. Am ajuns la 37-38 de litri și ne-am plafonat aici. Avem nevoie de știință, nu mai putem face după feeling-ul nostru, după experiența noastră. Este nevoie de laboratoare specializate, cu oameni specializați întrucât s-a ajuns deja la lucruri de mare finețe”, a spus Liviu Bălănici.
”Am văzut în Ungaria ferme de 41 și de 42 de litri pe cap de vacă – sunt destul de multe. Am văzut laboratoare care sunt în parteneriat cu statul, cu asociațiile, cu privații. Și reușesc să crească, să facă progres tot timpul. Noi cu ei concurăm. Putem vorbi cât dorim noi, dar piața ne va taxa întotdeauna. Dacă produc mai scump, procesatorul nu o să cumpere de la mine. O să cumpere de la cel care îl produce mai ieftin și mai calitativ”, spune proprietarul Panifcom Iași.
