Există şi OMG-uri naturale? Un cercetător încearcă să demonstreze că da
agrointeligenta.ro -
Schimbările climatice anunţate de tot mai desele ieşiri din normă ale anotimpurilor cu efectele lor dăunătoare asupra recoltelor îi determină pe specialişti să găsească soluţii pentru a feri generaţiile viitoare de problemele penuriei de alimente.
În paralel cu eforturile privind conştientizarea problemelor ridicate de încălzirea globală şi punerea în aplicare a politicilor menite să conducă la întîrzierea şi limitarea efectelor acesteia sînt căutate culturile capabile să asigure recolte cu randamente mulţumitoare chiar şi în condiţiile schimbărilor de climă.
Aceste culturi pe care cei din viitor, dacă nu cumva chiar noi, vor conta pentru asigurarea hranei zilnice vor fi culturi adaptate la schimbarea de mediu.
Întrebarea „cine se ocupă de adaptare” este una cu două răspunsuri valabile. Plantele adaptate pentru a face faţă schimbărilor climatice ale viitorului pot fi produsul modificărilor genetice realizate în laborator. În acest caz cercetătorii sînt cei care creează plante capabile să reziste la îngheţ, secetă sau alte fenomene extreme. Adaptarea însă poate fi şi produsul selecţiei naturale. În acest caz cercetătorii sînt cei care doar identifică varietăţile şi soiurile „alese” de Mama Natură.
Proiectele din prima categorie, cea a OMG-urilor, adică a organismelor modificate genetic se bucură de o intensă mediatizare şi datorită polemicilor pe care acestea le stîrnesc între cercetătorii care le conduc şi susţinătorii alimentaţiei sănătoase, adepţi ai consumului de produse naturale. Cele din cea de a doua se bucură de mai multă şi nemeritată discreţie.
Într-o postare pe blogul Climate Change Agriculture and Food Security, Jeremy Cherfas biolog şi jurnalist ştiinţific vine să repare un pic lucrurile prezintând publicului proiectul „Seeds for Needs”
Proiectul „Seeds for Needs” este coordonat în Etiopia de Carlo Fadda, cercetător principal în cadrul Bioversity International. „Provocarea pe care ne-o asumăm este” spune cercetătorul în descrierea proiectului „de a identifica acele varietăţi pre-adaptate şi de a le disemina astfel încât acestea să poată satisface nevoile fermierilor”. În Etiopia proiectul utilizează tehnologia GIS (Geographic Information System) pentru a identifica soiurile şi varietăţile ale căror date genetice le fac să dea randamente bune.
Au fost testate deja peste 12.000 de loturi de grâu arnăut (Triticum durum) şi orz (Hordeum) fiind selectate cele mai promiţătoare 100 de varietăţi. Acestea au fost testate în cadrul fermelor plasate în trei situri alese potrivit caracteristilor similare cu cele propuse de scenariile de schimbare climatică. Printre ele, spera Fudda, se vor găsi şi acelea care să fie atât pe placul fermierilor dar şi rezistente la schimbările climatice.
