MIHAI MORARU, AGRO-EST Muntenia: Noua PAC și noul SISTEM DE SUBVENȚII vor avea impact ȘI LA NIVELUL COMPANIILOR DE AGRIBUSINESS!
Roxana Dobre -
Noua Politică Agricolă Comună trebuie să fie o prioritate și pentru companiile care activează pe piața de agribusiness, nu numai pentru fermieri. Este unul dintre mesajele transmise de către directorul general al AGRO-EST Muntenia, Mihai Moraru, în cadrul evenimentului organizat recent de către furnizorul de inputuri, la Poiana Brașov.
Noua Politică Agricolă Comună (PAC), strategia care stabilește după 2020 regulile de plată a subvențiilor la nivel european este așteptată cu interes și de companiile de agribusiness, firme de inputuri sau utilaje, nu doar de producătorii agricoli.
Propunerea de plafonare a subvențiilor la maxim 100.000 de euro pe exploatație schimbă cu totul planul de investiții din exploatațiile agricole și trebuie avută în vedere și de către companiile din agribusiness. O prezentare amplă a schimbărilor majore după anul 2020 a fost prezentată în cadrul unui eveniment inedit, organizat la Poiana Brașov de compania AGRO-EST Muntenia.
În cadrul unei gale atipice, marcată mai ales de apropierea dintre reprezentanții distribuitorului de inputuri și agricultorii parteneri, AGRO-EST Muntenia a premiat performanțele din ferme și pe oamenii care au făcut posibile rezultatele remarcabile ale anului 2017.
Organizatorii galei au prezentat celor peste 150 de fermieri participanți și direcțiile pe care se va merge după 2020 pentru plata subvențiilor agricole odată cu implementarea noii Politici Agricole Comune (PAC).
”Sunt discuții care au deja loc de un an. Avem deja din iulie 2017 rezultatele unor consultări publice pe tot spațiul european și cred că decizia finală va fi făcută publică până în vara anului viitor. Așa arată estimările oficiale și ar fi normal pentru că toți vorbesc despre implementarea din 2019. PAC este, din păcate, un subiect tabu astăzi în România pentru că impactul subvenției pe fermă este foarte mare. Spre exemplu, dacă ne gândim la o exploatație agricolă care încasează subvenții să zicem de 500.000 de euro pe an și, după 2020, această plată se va plafona la doar 60.000 de euro pe an, cum poate acea fermă să acopere un venit lipsă de aproape jumătate de milion de euro?”, a arătat în exclusivitate pentru Agrointeligența-www.agrointel, Mihai Moraru, directorul general al AGRO-EST Muntenia.
Fermierii trebuie să se implice în negocieri
Mihai Moraru consideră că fermierii trebuie să aibă în vedere să se organizeze mai bine, fie că vorbim local sau național. ”Să solicite detalii privind stadiul negocierilor între România și Uniunea Europeană, un punct de vedere, și să participe la astfel de întâlniri cu autoritățile noastre pentru a găsi o soluție care să fie convenabilă. Într-o negociere, ambele părți propun și normal, partea română este cea care trebuie acum să vină cu propuneri în momentul de față. Cum în acest moment, PAC este subiect tabu, nu știu exact care este propunerea, eu nu o văd”, a mai punctat Mihai Moraru.
Schimbările majore la nivelul fermelor, dar și în companii
Mihai Moraru mai spune că, la nivel de fermă, producătorii agricoli trebuie să meargă pe o mai atentă gestiune a costurilor dar și să se gândească la investiții care aduc plus valoare în exploatația agricolă.
”Cred că agricultura va fi alta după 2020, nu numai în România, ci în toată Europa, în statele membre care funcționează după PAC. E clar că fermierul trebuie să meargă pe un management mai bun al costurilor și va fi necesar să se gândească la investiții care să aducă plus valoare în fermă. Producătorii agricoli mai ales în România, în zonele în care nu au industrie, vor trebui să primească suport din partea autorităților locale pentru că alt angajator nu există”, a atras atenția directorul general al AGRO-EST Muntenia.
În cazul companiilor din agribusiness, mai spune Mihai Moraru, se văd deja schimbările în perspectiva noului PAC.
”Aceste schimbări la nivel de producător, fuziune, achiziții și vânzări nu sunt întâmplătoare. Adică toată lumea știe că tendința globală este de scădere a consumului de pesticide, că se schimbă regulamentele UE. Aceste modificări nu sunt întâmplătoare și chiar o companie producătoare de pesticide spunea că în 2020 va avea 30 la sută din portofoliu produse ecologice, ceea ce e mult pentru o companie producătoare pe acest segment. Cred ca va fi și o schimbare de viziune privind costurile. Una este să vii cu un fungicid prezent pe piață de peste 20 de ani și alta este să vii cu un produs ecologic, unde costul cu siguranță va crește foarte mult. Dar fermierii nu vor trece la această schimbare fără să primească un plus de subvenție pe această zonă. E clar că nu o vor face! Mai mult, agricultura se va schimba după 2020 pentru că va fi tot mai tehnologizată. Am văzut în Franța acum doi ani prima dronă care utiliza tratamente cu pesticide și nu mi-a venit să cred. Adică modul de a face agricultură se schimbă!”, a subliniat Mihai Moraru.
Foarte mulți fermieri nu știu ce propuneri sunt acum în discuție la nivelul UE
Directorul general al AGRO-EST Muntenia a atras atenția fermierilor prezenți că trebuie să se informeze și să urmărească discuțiile ce se poartă la nivel european privind viitoarea PAC.
”Mi-am dat seama că foarte mulți fermieri români nu știu ce este în discuție la nivel european acum. Și v-aș ruga să vă întâlniți în organizații profesionale județene, naționale sau regionale și să faceți mari presiuni către Ministerul Agriculturii ca să se miște lucrurile mult mai repede să nu vă treziți cu ce scrie aici pentru că sunt niște schimbări importante”, a fost mesajul lui Mihai Moraru pentru producătorii agricoli.
Directorul general al AGRO-EST Muntenia le-a prezentat fermierilor câteva schimbări care ar putea surveni după 2020, direcții ce se regăsesc într-un document publicat de Comisia Europeană pe 29 noiembrie și intitulat Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii – Comunicare privind politica agricolă comună după 2020.
Domentul îl puteți consulta în întregime aici: s_2014_2019_plmrep_COMMITTEES_AGRI_DV_2017_11-29_1_CAP_ACT_RO
În privința plăților directe, propunerea pe marginea căreia se discută în acest moment este eliminarea plății pe suprafață și trecerea la plata pe fermă.
”Cu un plafon limită – sunt două propuneri în acest sens, una de 60.000 de euro și alta de 100.000 de euro. Vă dați seama că în România ar fi criminală o asemenea măsură și știți foarte bine care sunt sumele pe care le încasați. Se mai prevede o subvenție standard cu factori care pot crește plata sau o pot scădea. Există și lucruri bune printre aceste propuneri și anume că UE nu mai vrea să existe acele sisteme de penalizare pe care fermierul să le suporte dacă a greșit în raportarea la APIA a suprafeței, nu mai vrea un regim atât de strict pe ce înseamnă fonduri europene, cu virgulă și mai este o parte bună că se reduce birocrația. De la 220 de proceduri, au propus să rămână numai 40”, a mai spus Mihai Moraru.
Prima provocare pe care UE o vede în noul PAC este degradarea solului unde vor fi investite sume importante de bani.
”A fost ideea Franței, cine a fost acolo știe ce sol au francezii acum și ce sol aveau acum 40 de ani. În noua PAC, protecția mediului este trecută cu o creștere de buget de trei ori mai mare ca în prezent, de la 44 de miliarde de euro la 112 miliarde de euro. Practic, UE nu vă spune să trecem toți la agricultura eco de mâine, dar vrea ca fermierul european să folosească îngrășăminte și pesticide atunci când are nevoie, cum are nevoie, astfel eliminându-se din noua PAC termenul de tratament preventiv. Nu mai există! Practic, nu mai dați cu fungicide cu trei săptămâni înainte, ci doar în momentul în care vedeți boala existentă. Până la finalul anului veți găsiți un program pe site-ul Comisiei Europene care se cheamă Indicele de utilizare a îngrășămintelor în care ei au analizat tot ce înseamnă utilizarea îngrășămintelor solide în fiecare țară și regiune și cam cât ar vrea ei să se mai folosească începând din 2020. E interesant să consultați programul să vedeți pe județul dumneavoastră situația de astăzi și cam ce se vrea peste 3 ani”, le-a mai transmis fermierilor directorul general al companiei AGRO-EST Muntenia.
Fermierii care practică monocultură, scoși de la plată
Un alt aspect important pe care l-a adus în atenția celor prezenți a fost că UE nu va mai plăti subvenție fermierilor care merg în exploatația lor pe monocultură. ”Fermierii care fac monocultură nu vor mai fi incluși în sistemul de subvenții. Deci UE desființează plata pentru monocultură indiferent că este vorba despre rapiță, grâu, porumb, ei nu mai vor să subvenționeze monocultura”, a mai explicat Mihai Moraru.
Potrivit documentului oficial al Comisiei europene și repartizarea sprijinului al UE către fermieri va suferi modificări. În prim-plan vor fi fermele mici, până în 5 hectare care beneficiază de un sprijin consistent conform prezentării de mai jos:
Mai mult, Comisia Europeană subliniază că în scopul de a se direcționa plățile directe într-un mod mai eficace pentru a asigura un venit tuturor fermierilor din întreaga UE cu scopul de a se asigura un sprijin echitabil și mai bine orientat acordat venitului fermierilor:
– O plafonare obligatorie a plăților directe care să țină seama de mâna de lucru, pentru a se evita efectele negative asupra locurilor de muncă;
– Să se asigure că sprijinul este dedicat adevăraților fermieri, concentrându-se asupra
celor care practică agricultura în mod activ pentru a-și câștiga existența;
– Ar putea fi introduse și plăți degresive ca modalitate de a se reduce sprijinul pentru fermele de dimensiuni mai mari;
– Un accent mai mare pe o plată redistributivă, pentru a se putea furniza sprijin în mod direcționat, de exemplu fermelor de dimensiune mică și medie.
Totodată, PAC trebuie să își joace rolul în respectarea principiilor de „egalitate între membrii săi, indiferent dacă sunt mari sau mici, din est sau din vest, din nord sau din sud”, reamintite de președintele Juncker în discursul său din 2017 intitulat „Starea Uniunii”. În acest sens, PAC ar trebui să reducă diferențele dintre statele membre în ceea ce privește sprijinul pe care îl acordă această politică. Deși trebuie să se țină seama de marea diversitate a costurilor relative implicate de mâna de lucru și de teren, precum și de potențialul agronomic diferit de pe teritoriul UE, toți fermierii din UE se confruntă cu provocări similare.
