Fermierul MIHAI MIRON a investit într-o FABRICĂ DE LAPTE CU PROPRIETĂȚI TERAPEUTICE!
agrointeligenta.ro -
Farmacistul Mihai Miron (57 ani) are două joburi. Pe de o parte conduce un business complex în industria farmaceutică, grupul Ropharma și în paralel are și o a doua normă, de unul dintre cei mai performanți fermieri români.
Cea mai importantă investiție din acest an a lui Mihai Miron e în procesare: ”Am achiziționat o fabrică de produse lactate clasice. E o fabrică nouă, amplasată în județul Hunedoara, aproape de fermele mele. Investiția inițială e de 15-16 milioane lei”. Targetul pe care-l vizează e unul de nișă, ca multe dintre produsele lui: ”Mai e loc pe piață, dacă scoți produse deosebite. Mă gândesc la lapte ecologic, la lapte cu proprietăți terapeutice. Cam pe aceeași idee cu laptele praf pentru copii și aici ne gândim să producem un lapte care să te facă să dormi mai ușor, altul care să te liniștească etc. Ceva la limita între alimente și suplimente alimentare”. Producția actuală a fermei de vaci de lapte de la Doștat e de 10.000 litri, dar vrea să o crească cu 40-50%.
Citiți și:
Mihai Miron: ”Am cumpărat primul CAP în 1993 pentru că nu am vrut să-i las să-l dărâme”
La ferma Bioterra Doștat din județul Alba și-a scăzut efectivul până la circa 500 vaci de lapte. O parte din laptele provenit de la vacile lui Mihai Miron e procesat sub formă de ”formule de lapte praf pentru copii” comercializate în farmacii. Unul din produsele cu cea mai mare valoare adăugată e Vitalact Immunity care conține colostrum bovin, cu un conținut ridicat de anticorpi naturali, prelucrat printr-un procedeu care îi păstrează intacte toate componentele active.
La Doștat crește și în jur de 450 de vaci de carne Angus. De asemenea, la ferma din Cozmesti are 300 vaci de carne. Vacile de carne sunt abatorizate și procesate la rândul lor în produse care îi cresc cu cel puțin 50% valoarea de vânzare. Din Angus, Mihai Miron produce steakuri maturate. De asemenea, carnea de vită e procesată și sub formă de salam, parizer, crenvurști, cârnăciori. Desfacerea cea mai atractivă pentru fermier e ”direct la consumatorul final”, care adesea sunt restaurante de lux din marile orașe, unde prețul de vânzare e de 50 lei/kg la carnea nematurată și 80 lei/kg la cea maturată: ”Cea mai importantă piață a cărnii de angus e Brașovul. S-au înmulțit restaurantele din Brașov care cumpără și din fericire s-au înmulțit și turiștii, al căror număr a depășit pragul de 1 milion pe an”.
Fermierul crește și 900 de ovine cu genetică valoroasă
Mai nou fermierul are și 900 de ovine cu genetică valoroasă, rezultate din metisarea rasei autohtone cu rasa Suffolk din Marea Britanie: ”Recent am importat berbeci rasa Blanche du Massif Central, pe care intenționăm să îi încrucișăm cu efectivul existent”.
Fermierul deține la Doștat 1.400 ha, iar la Cozmești 600 ha, dintre care jumătate în proprietate. Mihai Miron irigă 300 ha, dintre care 200 la Doștat, printr-un ”sistem pivot pe coline” unicat în România, menit să-i asigure fermierului ”confortul pentru porumbul siloz necesar vacilor de lapte”. Pe acea suprafață irigată, în caz de secetă fermierul poate obține cel puțin 4000 t de porumb siloz, care să asigure minimul necesar bunei funcționări a fermei.
Citiți și:
Mihai Miron, fostul farmacist care şi-a deschis ferme de vaci
Tatăl lui Mihai Miron are 86 de ani, e fost președinte de CAP și încă muncește, administrând ferma de la Cozmești. Mai mult, de cele mai multe ori Miron Sr. depășește ca producții ferma vegetală administrată de Miron Jr. în Alba. Mihai Miron își explică astfel setea de muncă în fermă a tatălui său: ”probabil că este pasiunea care-l ține tonic și-i dă energie în viață”.
Ca producții în 2017, ferma din Cozmești a obținut 5,4 t/ha la grâu, iar ferma din Ardeal a obținut 15-18 t/ha de siloz de triticale și 4,6 t/ha la orz.
Miron deține și 105 ha de lacuri, două dintre ele decolmatate în urmă cu un an, pe care în viitor intenționează să le exploateze industrial. O nouă linie de business a lui Mihai Miron sunt livezile de meri, înființate într-un parteneriat cu o familie de vechi horticultori belgieni. Cele 30 ha au intrat pe rod, dând în 2016 o producție de 800 tone. Are cultivate soiurile Gala, Fuji și Golden, însă cel mai exotic produs al lui Mihai Miron sunt merele Red Love ”care au miezul roșu și conținut ridicat de antioxidanți, comparabile cu strugurii negri, însă sunt niște mere care trebuie consumate mai devreme, fiindcă se păstrează mai dificil chiar dacă ai condițiile ideale de temperatură și umiditate”.Din soiul Red Love are 5 ha pe rod și e primul an în care va încerca să le lanseze pe piață. La restul soiurilor, ”din cauza blocadei cu Rusia și a producției foarte mari a Poloniei, care ne-au invadat cu merele lor ieftine, prețul a fost foarte mic. Cel mai scump anul trecut am vândut cu 2,7-2,8 lei/kg merele Fuji”.
Mândria fermierului este Spitalul Sf. Constantin din Brașov
Satisfacția supremă pentru Mihai Miron nu e agricultura, ci Spitalul Sf. Constantin din Brașov, la dublarea capacității căruia lucrează în prezent și care a fost deschis nu cu gândul profitului, ci pentru salvarea de vieți: ”Medicina pentru mine e un mod de viață, e modalitatea prin care putem să fim de folos semenilor noștri la cel mai înalt nivel și atunci când au nevoie cronică sau acută de noi. E foarte mare lucru să poți să salvezi vieți. Din fericire la noi se întâmplă lucrul ăsta zilnic, în special prin activitatea din spital, unde sunt 12-15 operații foarte dificile pe zi. Multe dintre ele sunt în premieră în România, realizate de doctori pregătiți, veniți din spitale de top europene din Koln, Paris, Italia…Realizăm intervenții precum transplantul renal robotic de la donatorul în viu cu robotul Da Vinci, chirurgia HIPEC, chirurgia bariatrică, etc”. Per total Miron are 1100 de angajați la Ropharma, 300 la spital și 200 în activitățile conexe. El este și fondatorul Europharm Brașov, prima fabrică particulară de medicamente din România, achiziționată de GSK. Deși 90% din venituri și le generează din industria pharma și doar 10% din agricultură, e un agricultor autentic,”din tată-n fiu”. Chiar și-acum își amintește frânturi din copilăria trăită sub semnul agriculturii: ”Erau plimbările cu tatăl meu de la începutul anilor 60, când era președinte de CAP și mergeam cu trăsura să-mi arate culturile de floarea soarelui, ferma de vaci și pe cea de oi. Avea o trăsură și doi căluți frumoși”.
